Pe aceeași temă
”Atât deficiențele de comunicare în situații concrete, cât și menținerea în spațiul public a unei ambiguități raportat la apartenența la o organizație cu caracter secret și cu privire la unele acuzații de plagiat, creează aparența unei persoane controversate. Mai mult, în declarațiile date în calitatea sa de magistrat, anterior pretinsei încetări a calității de membru într-o astfel de organizație cu caracter secret, domnul procuror nu a menționat apartenența sa la o astfel de organizație, aspect din care rezultă o raportare necorespunzătoare la criteriile de integritate specifice funcției”, se arată în motivarea de aviz negativ dată de Secția de procurori a CSM.
De asemenea, motivarea CSM enumeră o serie de probleme: ”lipsa de previziune, imposibilitatea prezentării unei strategii manageriale bine conturate, insuficienta preocupare pentru actualizarea cunoștințelor profesionale, lipsa capacității de asumare a răspunderii și de analiză retrospectivă, deficiențele de comunicare și controversele privind persoana, de natură a vulnerabiliza imaginea instituțională”.
Context. Bogdan Licu a primit aviz negativ, în 2 martie, de la secția de procurori din CSM. Scorul a fost 4-3 pentru respingerea candidaturii lui Licu. Avizul CSM este consultativ, decizia finală urmând a fi luată de preşedintele Klaus Iohannis. Cei trei care au votat în favoarea lui Licu sunt ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, procurorul general, Gabriela Scutea și Codruț Olaru.
Bogdan Licu a susținut pe 2 martie interviul la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţe, adică numărul doi în Parchetul General, condus de Gabriela Scutea. Propunerea lui Licu pentru funcție a fost făcută de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
La finalul audierilor, Licu a admis că a fost mason până în 2012, dar a refuzat să spună cine l-a recomandat pentru intrarea în masonerie.
