Curtea Constitutionala, o decizie cu ochi si cu sprincene. Cum si de ce scapa infractorii

Andreea Pora | 11.03.2016

Motivarea Curtii Constitutionale a stirnit enorm de multe controverse si o polemica in spatiul public care nu se va stinge usor. Este vorba atit de chestiuni de ordin tehnic si de competenta a Curtii, dar in primul rind de consecintele deciziei si de posibilitatile legale de a repara raul facut.

Pe aceeași temă

 

Decizia Curtii opereaza retroactiv, ceea ce ridica uriase semne de intrebare atit asupra realelor intentii ale judecatorilor, dar mai ales asupra consecintelor anularii probelor din dosarele in curs, cele aflate pe rolul instantelor, obtinute cu sprijinul tehnic al SRI. Rezultatul este ca multe dosare vor fi subrezite, iar inculpatii au sanse mari sa cistige in instanta. O problema o vor avea si acele dosare penale incepute pe mandat de siguranta nationala. Cit priveste viitorul, modul in care procurorii si politistii vor reusi sa suplineasca suportul SRI, ramine de vazut in ce masura Ordonanta de Urgenta initiata de ministrul Justitiei va regla aceasta chestiune asa incit sa nu existe un hiatus in activitatea acestora. Ce nu se mai poate insa regla decit cu mare greutate este balonul de oxigen primit de criminali si corupti.

 

1. Curtea si-a depasit competentele

O problema ridicata de mai multi juristi, jurnalisti si in opinia separata a doi judecatori CCR- Maia Teodoroiu si Tudorel Toader- este cea a admisibilitatii exceptiei de constitutionalitate. Pe scurt, este vorba de faptul ca sesizarea de neconstitutionalitate a fost facuta pe un articol din noul Cod de Procedura Penala (CPP), care continea sintagma “ale organe specializate”, dar interceptarile in cauza respectiva si ancheta fusesera instrumentate pe vechiul CPP, intre 2005-2006, care nu continea sintagma. Prin urmare, articolul constestat nu avea legatura cu cauza, sustin cei doi judecatori care au facut opinie separata, iar asa cum remarca avocata Elenina Nicut intr-un interviu pentru ziare.com, trebuia respins din start. In plus, in opinia separata se mai spune un lucru grav: CCR a judecat aspecte care nu intra in competenta ei, ci a instantelor de judecata.” În prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, și din perspectiva faptului că legalitatea administrării probelor se verifică de către instanța de judecată”. Mai exact, motivarea excede competente Curtii, ajungind astfel sa legifereze. In plus, Dan Tapalaga scrie ca “exista suspiciuni ca aceasta cauza a fost judecata peste rand de catre judecatorii Curtii”.

 

Multi juristi consultati de revista 22 sustin ca motivarea are din cauza retroactivitatii, o problema exact cu previzibilitatea legii, pentru care insa pledeaza in argumentatie.

 

2. Retroactivitatea loveste in doua directii

 

Paragraful (numarul 52 din motivare) care ridica mari semne de intrebare este cel referitor la aplicarea retroactiva a deciziei. Pentru inceput, Curtea sustine corect ca deciziile sale actioneaza “pentru viitor” si ca toate actele normative se bucura de “prezumtia de constitutionalitate.Caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art.147 alin.(4) din Constituţie. Aceasta înseamnă că,pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţacauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale”.  

 

Dupa care, inexplicabil si fara nicio argumentare, introduce derogari de la aceasta cutuma:  “aplicându- de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecata

 

Aceasta este propozitia care arunca in aer, partial sau total, probele obtinute de procurori cu ajutorul SRI din dosarele aflate pe rolul instantelor.

Mai rau, derogarea loveste si in dosarele care au solutii definitive, condamnatii putind sa beneficieze de revizuire.

 

“In ceea ce priveste hotararile definitive, aceasta decizie poate servi ca temei de revizuire, in baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedura penala, in aceasta cauza, precum si in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare, inaintea datei publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I"

 

3. Dosarele penale, in grea suferinta

 

Concret, toate probele obtinute cu ajutorul SRI in anchetele penale- interceptari telefonie, inregistrari ambientale, comunicatii electronice, informatii furnizate de martorii sub acoperire, transcrieri, precum si o orice alta proba rezultata din supraveghere tehnica- vor fi puse in discutie in cadrul proceselor, existind posibilitatea sa fie anulate partial sau total. In acest punct este o alta mare discutie, Daniel Morar sustine, intr-o declaratie pentru HotNews, ca prejudiciile aduse dosarelor in curs nu vor fi atit de mari pentru ca judecatorii vor analiza probele de la caz sub aspectul nulitatii absolute sau relative, iar deciziile nu vor fi unitare. Juristii consultati de revista 22 spun insa ca respectivele probe au cele mai mari sanse sa fie anulate de judecatori pentru ca in motivarea CCR se precizeaza ca au fost obtinute “ilegal”, neconstitutionalitatea antrenind automat nelegalitatea.

 

Mai mult ca sigur, in practica lucrurile vor sta undeva la mijloc, judecatorii urmind sa dea decizii de la caz la caz, situatie in care s-ar putea, teoretic, apela la un recurs in interesul legii. Aceasta insa plecind de la ideea ca legea este neclara si de aici solutii neunitare. Dar este legea neclara, din moment ce, in urma deciziei CCR, lasa doar in atributia procurorilor si politistilor judiciari executarea mandatului de supraveghere tehnica? Multi juristi spun ca CPP va fi chiar foarte clar si motivul de recurs nu prea exista. Oricum, ar fi o chestiune de timp, un recurs in interesul legii pronuntat de Inalta Curte de Casatie si Justitie nu se face de pe azi pe maine, ci in decurs de 1-2 ani, plus ca actioneaza doar pentru viitor, asa cum ar trebui sa actioneze si deciziile CCR.

 

Partea plina a paharului este aceea ca exceptii de neconstitutionalitate similare si cereri de anulare a probelor in procesele in curs nu se pot face decit la camera preliminara, cel mult la primul termen al procesului. Asa incit, multi inculpti au pierdut trenul, asa neinsemnind insa ca avocatii lor  nu le vor ridica si nu vor trage de timp.

 

4. Ce se intimpla cu dosarele penale plecate de la mandate de securitate nationala

 

 O alta mare dezbatere este cea referitoare la probele din dosarele penale deschise pe mandat de siguranta nationala si care, teoretic, nu ar trebui sa fie afectate de decizia CCR. Aceste dosare au plecat de la sesizarile SRI si ele vizeaza infractiuni, prevazute in Codul penal sau in legi speciale, precum: traficul de droguri, de arme, de persoane, actele de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, contra patrimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie şi al infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicaţii electronice.

 

Un comunicat al directorului SRI, Eduard Hellvig atrage atentia ca vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile”.

 

Seful SRI spune indirect ca probele din aceste dosare cu infractiunile enumerate mai sus, la care el adauga “infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră”,  vor fi sub acelasi regim al diciziei CCR. Juristii consultati de revista 22 spun ca in aceste dosare mandatul initial al fost pe siguranta nationala, dar ca din momentul in care, din inteceptari, filaje etc, a reiesit fapta penala, s-a cerut judecatorului un alt mandat, unul de supraveghere tehnica, iar aceste probe cad sub decizia CCR. Altfel spus, daca probele initiale furnizate de SRI pot ramine in picioare, fiind pe securitate nationala, cele ulterioare, pe alt tip de mandat, pot avea probleme.

 

Plus, sa nu uitam ca a existat deja, in 2013 o tentativa a senatorul PSD, Florin Iordache de a interzice folosirea in procesele penale a probelor reiesite din mandate de securitate nationala.

 

Viitorul nu suna bine

 

Multe dosare, in special cele din ultimii ani, nu sunt construite preponderent pe interceptari, filaje sau alte astfel de mijloace de proba, asa incit nu se poate spune ca dosarele vor fi darimate cap-coada. Cu toate acestea, ele sunt importante in arhitectura unui dosar, probele fiind legate si sustinindu-se intre ele. Multe dosare vor putea fi subrezite, asa incit sa nu reziste in fata instantei si inculpatii sa scape.

 

In presa au aparut deja liste cu dosare care vor fi afectate de decizia CCR, atit de coruptie, cit si de criminalitate organizata sau alte infractiuni care tin de DIICOT.

 

Romania curata a dat citeva exemple: dosarul ASF, Nicusor Constantinescu, baronul de Prahova, Mircea Cozma, Mihail Vlasov, fostul presedinte al Camerei de Comert, Viorel Hrebenciuc.

 

Multe alte cazuri semnalate de presa sunt sub semnul intrebarii: RemusTruica si retrocedarile ilegale, Catalin Voicu, Romgaz, Microsoft, dar pina in momentul de fata nu exista o lista completa nici macar la DNA.

 

Dar nu e vorba doar de dosarele de coruptie, ci mai mult chiar de cele instrumentate de DIICOT, care, neavind deloc propriul Serviciu tehnic, a apelat exclusiv la SRI. Dupa cum arata Adevarul ar putea scapa membrii unor clanuri faimoase- Caran, Duduianu si Rinu, trimisi in judecata penrtru camatarie, santaj si tilharie, dosare in care probele au fost stinse cu ajutorul SRI.

 

Ministerul Justitiei incearca sa dreaga lucrurile

Proiectul Ordonantei de urgenta privind interceptările desemnează Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor să obţină, prelucreze şi stocheze informaţii în domeniul securităţii naţionale, iar la cererea organelor de urmărire penală să asigure accesul la sistemele tehnice în condiţii stabilite prin protocoale de cooperare.

 

 Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor (CNIC) functioneaza din 2008 in cadrul SRI, in urma unei decizii a CSAT.

 

“Condiţiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare” se arată în proiect.

 

OUG elimina din Codul de procedură penală sintagma "ori de alte organe specializate ale statului" din articolul 142, alineatul 1, referitor la supravegherea tehnică, declarat neconstituţional de CC. În noua formă, articolul prevede că "Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei".

 

Este adăugat un nou alineat, conform căruia "Pentru realizarea activităţilor prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. a) -d), procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea datelor şi informaţiilor colectate".

 

OU a ministerului Justitiei care va fi discutată vineri în CSAT, modifică Codul de procedură penală, Legea privind organizarea judiciară şi Legea de organizare şi funcţionare a SRI pentru ca CNIC sa poata servi toate institutiile si structurile departamentale care obtin aprobari judecatoresti de interceptare a comunicatiilor.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22