Pe aceeași temă
„Doamna președintă, sunt o persoană privată de libertate. Sunt închis nevinovat. Pe fond, eu am fost trimis la închisoare de un complet nelegal. Eu sunt în situația în care am fost trimis la închisoare prin nerespectarea legii, dacă rămân printr-o încălcare brutală a drepturilor omului, asta înseamnă că în România justiția nu rezistă la presiuni politice. Faceți un pas mic, dar dorit, de recâștigare a încrederii în justiția din România”, a spus Liviu Dragnea, joi, în fața instanței.
Iniţial, pe 9 iunie, Tribunalul Bucureşti a respins contestaţia lui Dragnea, însă acesta a atacat decizia la Curtea de Apel Bucureşti.
În cererea depusă în instanţă, Liviu Dragnea a invocat un recurs în drept intitulat „habeas corpus” – o lege cu caracter constituţional, promulgată în anul 1679 de către Parlamentul englez, prin care se garantează libertatea persoanei.
Avocaţii fostului lider PSD susţin că acesta este deţinut ilegal în penitenciar, deoarece completul de 3 judecători de la Înalta Curte care l-a condamnat nu era specializat să judece fapte de corupţie. Avocaţii invocă astfel o decizie a Curţii Constituţionale din octombrie 2019.
Pe 27 mai 2019, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Instanţa supremă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.
Dragnea a făcut mai multe încercări de a ieşi din penitenciar, prin introducerea în instanţe a unor căi extraordinare de atac, însă toate cererile sale au fost respinse.
.jpg)
