Curtea de Apel București îi dă o șansă lui Liviu Dragnea să scape de condamnarea de 3 ani și 6 luni

Laurentiu Gheorghe | 11.10.2019

Liviu Dragnea ar putea ieși de după gratii, mult mai repede, după ce Curtea de Apel București a decis că hotărârile ÎCCJ de formare a completurilor de 5 judecători nu au fost legale.

Pe aceeași temă

Curtea de Apel București a stabilit recent anularea Hotărârii nr. 1535/2018 a CSM - Secția pentru judecători și a Hotărârilor nr. 179/2018 și nr. 2/2019 ale Colegiului de conducere al instanței supreme.

Prin aceste ultime hotărâri ale Colegiului de conducere ale instanței supreme au fost constituite completele de cinci judecători de la instanța supremă pentru anul 2019, inclusiv cel care a pronunțat decizia în apel în cazul Liviu Dragnea.

Este vorba de dosarul in care fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la 3 ani si 6 luni de inchisoare pentru instigare la abuz in serviciu.

Toni Neacsu, aparatorul Olgutei Sefu, fost director executiv adjunct la Protectia Copilului Teleorman, care a fost condamnata la o pedeapsa de 1 an de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei pe durata unui termen de incercare de 3 ani, pentru fals intelectual, a introdus o cerere pentru contestație în anulare a condamnării.

Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac, iar unul dintre motivele pentru care poate fi depusa este cel potrivit caruia "instanta nu a fost compusa potrivit legii." Avocatul a explicat ca motivele contestatiei in anulare sunt legate de modul in care au fost trase la sorti completurile de 5 judecatori, relatează Ziare.com.

„Deciziile Colegiului de Conducere a Inaltei Curti trebuiau publicate in Monitorul Oficial, deoarece sunt acte normative, ele au fost doar postate pe pagina de Internet a instantei,” explica Toni Neacsu.

El face trimitere la motivarea data publicitatii de Curtea de Apel Bucuresti, care a anulat din acest motiv, pe 2 octombrie, o hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii si doua hotarari ale Colegiului de Conducere a Inaltei Curti, care vizau organizarea tragerilor la sorti ale completurilor de 5 judecatori.

La acest moment, explică Toni Neacșu, avocatul Olguței Șefu, din dosarul DGASPC, argumentele folosite de magistratul Bogdan în cauza sa pot fi invocate în cadrul unei contestații în anulare la instanța supremă în dosarul DGASPC.

Mai precis, explică avocatul, folosind motivele din dosarul CAB avocații din dosarul DGASPC au liber la introducerea căii extraordinare de atac, contestația în anulare la instanța supremă.

Neacșu spune că în cazul clientei sale contestația va fi introdusă cel mai târziu marți. El precizează că va mai fi introdusă o contestație în anulare și de către o altă persoană condamnată în acest caz.

Dacă se admite pe fond această cale extraordinară de atac judecătorii nu pot face altceva decât să anuleze decizia definitivă a instanței de apel, respectiv a completului de cinci judecători care l-a plasat definitiv pe Dragnea după gratii.

Anulându-se decizia în vederea rejudecării apelului de către un alt complet de judecată practic mandatul de executare a unei decizii definitive rămâne fără fundament astfel că acesta ar trebui eliberat de îndată.

Dacă se respinge pe fond contestația în anulare se consideră că persoana interesată a epuizat toate căile de atac prevîzute în legislația națională și se poate adresa CEDO în cazul în care consideră că drepturile sale fundamentale au fost vătămate pe parcursul judecății.

În acest scenariu cazul DGASPC s-ar putea rejudeca în faza apelului urmând a fi dată o nouă decizie definitivă de către o nouă instanță de judecată, adică un alt complet de cinci judecători decât cel inițial care a stabilit condamnarea.

În altă ordine de idei avocatul Neacșu nota pe pagina sa de pe o rețea de socializare că "potrivit instanței de contencios administrativ hotărârile anulate sunt acte administrative unilaterale cu caracter normativ care, pentru a produce efecte, trebuiau obligatoriu publicate în Monitorul Oficial".

"Potrivit art 11 alin 1 din Legea nr. 24/2000, actele administrative cu caracter normativ intră în vigoare doar de la momentul publicării lor în Monitorul Oficial, până atunci ele neexistând juridic și neputând produce nici un efect.

Ca totul să fie frumos până la capăt, Curtea Constituțională însăși (Decizia nr 685/7.11.2018, par. 127 și 142) stabilește că hotărârile Colegiului de conducere al ÎCCJ în ce privește completele de 5 sunt acte administrative unilaterale cu caracter normativ.

Concluzia e simplă, completele de 5 judecători de la ÎCCJ pentru anul 2019 nu sunt constituite în baza legii, caz evident de contestație în anulare.

Până la soluționarea contestațiilor în anulare pe care le voi depune pentru clienții mei ironia va face să încerc să fiu partener de susțineri juridice (prin intervenție desigur) cu d-na Camelia Bogdan, în cadrul soluționării recursului declarat de ÎCCJ împotriva deciziei CAB. :)", a notat Neacșu.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22