Pe aceeași temă
Intr-o explicatie oferita exclusiv Hotnews, Daniel Morar a explicat ce inseamna decizia CCR.
In cazul interceptarilor realizate de SRI, acestea par a se incadra la nulitati relative, fiind vorba de modalitatea de interceptare. Nulitatea relativa a unor probe poate fi invocata doar pana la un anumit moment procesual, mai precis pana finalizarea procedurii la camera preliminara. Altfel spus, in acele dosare care au trecut de camera preliminara, interceptarile - chiar realizate de SRI - nu mai pot fi anulate ca probe, a explicat Morar, in exclusivitate pentru Hotnews.
In motivarea CCR publicata miercuri se arata: “Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteste caracterul erga omnes si pentru viitor al deciziilor sale, prevazut la art. 147 alin (4) din Constitutie. Aceasta inseamna ca, pe toata perioada de activitate a unui act normative, acesta se bucura de prezumtia de constitutionalitate, astfel incat decizia nu se va aplica in privinta cauzelor definitive solutionate pana la data publicarii sale, aplicandu-se insa in mod corespunzator in cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata”.
Morar a explicat pentru Hotnews:
“Ca urmare a acestei decizii, probele considerate ca fiind obtinute in mod nelegal nu sunt inlaturate in mod automat. Curtea Constitutionala a explicat acest lucru in cuprinsul deciziei 383/2015, acolo unde a statutat ca aceste nelegalitati urmeaza regimul nulitatilor absolute si relative. Nulitatile absolute sunt cele prevazute in mod expres in Codul de Procedura penala, iar nulitatile relative sunt toate celelalte neregularitati. Ceea ce este cel mai important este ca aceste nulitati relative nu pot fi ridicate decat pana la un anumit moment procesual si doar daca neregularitatea actului nu poate fi inlaturata altfel. Judecatorii stiu toate aceste lucruri si vor proceda in consecinta de la caz la caz”, a declarat Daniel Morar pentru HotNews.ro.
Nulităţile relative – Codul de Procedura Penala
(1) Încălcarea oricăror dispoziţii legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus o vătămare drepturilor părţilor ori ale subiecţilor procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului.
(2) Nulitatea relativă poate fi invocată de procuror, suspect, inculpat, celelalte părţi sau persoana vătămată, atunci când există un interes procesual propriu în respectarea dispoziţiei legale încălcate.
(3) Nulitatea relativă se invocă în cursul sau imediat după efectuarea actului ori cel mai târziu în termenele prevăzute la alin. (4).
(4) Încălcarea dispoziţiilor legale prevăzute la alin. (1) poate fi invocată:
a) până la închiderea procedurii de cameră preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în această procedură;
b) până la primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale, când instanţa a fost sesizată cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei;
c) până la următorul termen de judecată cu procedura completă, dacă încălcarea a intervenit în cursul judecăţii.
Serviciul Român de Informații (SRI) nu este organ de cercetare penală, arată Curtea Constituțională in motivarea deciziei prin care declara neconstitutional articolul 141 al. 1 din Codul de procedura penala.
Nicio reglementare din legislația în vigoare nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică, explică CCR în motivarea deciziei prin care a declarat neconstituționale interceptările făcute de SRI la cererea procurorilor anticorupție.
CITESTE MOTIVAREA CCR INTEGRALA
1. Principalul efect al deciziei se refera la faptul ca se aplica dosarelor aflate pe rolul instantelor, deci are un caracter retroactiv.
Acest lucru presupune ca toate probele din dosare obtinute din interceptari, filaje sau cele ale martorilor sub acoperire, precum si transcrierile interceptarilor, procesele-verbale sunt lovite de nulitate absoluta sau relativa.
"Raportând prevederile legale referitoare la procesul- verbal întocmit în cadrul procedurii supravegherii tehnice la definiţiile noţiunilor de probă, mijloc de probă şi procedeu probator, Curtea conchide că procesul- verbalîntocmit de procuror sau de organul de cercetare penală, conform art.143 din Codul de procedură penală, în care sunt consemnate rezultatele activităţilor de supraveghere tehnică efectuate constituie un mijloc de probă. Prin urmare, având în vedere cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr.383 din 27 mai 2015 (par.21), Curtea constată că nelegalitatea dispunerii, autorizării, consemnării sau administrării actuluiatrage sancţiunea nulităţiiabsolute sau relative, potrivit distincţiilor prevăzute la art.281 şi 282 din Codul de procedură penală. Aşa fiind, realizarea supravegherii tehnice, ca procedeu probator, cu încălcarea condiţiilor legaleprevăzute la art.138- 146 din Codul de procedură penală, inclusiv a celor referitoare la organele abilitate să pună în executare mandatul de supraveghere, are ca efect nulitatea probelor astfel obţinute şi, în consecinţă, imposibilitatea folosirii lor în procesul penal, conform art.102 alin.(3) din Codul de procedură penală".
2. Desi in motivare se spune ca decizia nu se aplica dosarelor in care au fost pronuntate solutii definitive, Curtea a dat o exceptie de la aceasta regula prin care condamnatii care au ridicat exceptii similare de neconstitutionalitate pina la data publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial, beneficiaza de procese in revizuire, o cale extraordinara de atac.
"Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteşte caracterul erga omnesşi pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art.147 alin.(4) din Constituţie. Aceasta înseamnă că,pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţacauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându- de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată[a se vedea Decizia nr.895 din 17 decembrie 2015, (par.28)]
'In ceea ce priveste hotararile definitive, aceasta decizie poate servi ca temei de revizuire, in baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedura penala, in aceasta cauza, precum si in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare, inaintea datei publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I"
3. Un alt efect al deciziei CCR este ca, din acest moment, procurorii nu mai pot apela la SRI sau alte servicii de informatii pentru interceptari. Daca in cazul DNA exista posibilitati tehnice, in cazul DIICOT sau Parchetului General, procurorii nu au tehnica necesara pentru a realiza interceptarile.
4. Desi decizia CCR nu se aplica probelor obtinute de SRI in urma interceptarilor efectuate pe mandate de siguranta nationala, in situatia in care aceste probe au fost folosite in dosare penale, ele sunt lovite de nulitate.
CITESTE SI Scandalul interceptărilor. SRI pe tușă, anticorupția la ananghie?
INFORMATII DE BACKGROUND
CCR a declarat, în 16 februarie, neconstitutional al. 1 al articolulului 142, din Codul de Procedura Penala, care prevede ca "procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului".
“Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut:
(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională.
Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform căroraRomânia este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate.
De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională”.
Sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” era folosită pentru ca SRI să poate face interceptări în dosarele penale, în special pentru DNA și DIICOT.
Potrivit Raportului SRI pe 2014, depus la Parlament, „în 2014 au fost puse în executare 42.263 mandate de supraveghere tehnică şi 2.410 ordonanţe aparţinând structurilor Ministerului public şi DNA”.
Decizia Curtii Constitutionale a fost pronunțată pe o excepție ridicată de inculpații dintr-un dosar de spălare de bani în care sunt implicați chinezi, iranieni și turci.
Aceştia ar fi alimentat sistemul neoficial de transfer de bani „Hawalla”, folosită în lumea arabă, prin care banii se dau pe încredere, prin „brokeri”. Câţiva dintre cei judecaţi au fost prinşi de poliţiştii de frontieră în vama Giurgiu, încercând să scoată din ţară 240.000 de euro.
