Pe aceeași temă
"Salut decizia anumitor institutii de a desecretiza protocoalele semnate de Serviciul Roman de Informatii cu structuri si institutii din statul roman. Astfel de documente sunt de interes public si este obligatoriu ca cetatenii romani sa cunoasca arhitectura institutionala a statului roman.
In acelasi timp, solicit Serviciului Roman de Informatii si Ministerului Dezvoltarii Regionale sa faca public si protocolul semnat intre aceste doua institutii, pe care se afla chiar semnatura domnului Dragnea", declara deputatul USR LucianViziteu, membru in comisia de control a SRI, conform unui comunicat remis luni Ziare.com.
Acesta reaminteste ca art. 14 din Legea SRI prevede ca serviciul colaboreaza cu diverse alte institutii, printre care si o serie de ministere, dar nu mentioneaza si Ministerul Dezvoltarii.
"Conform acestor prevederi legale, SRI era obligat sa colaboreze institutional in primul rand cu institutiile mentionate expres, printre care se afla Ministerul Justitiei si Ministerul Public. Nicaieri nu avem insa stipulata expres necesitatea SRI de a semna un protocol secret cu Ministerul Dezvoltarii Regionale.
De aceea, solicit acestor institutii sa faca public acest document, pentru a vedea daca domnul Dragnea a incalcat sau nu legea in momentul in care a semnat acest protocol. In acelasi timp, solicit institutiilor media care au aratat un interes major fata de subiectul protocoalelor sa arate acelasi interes si fata de protocolul secret semnat de Liviu Dragnea", afirma deputatul USR.
SRI a declasificat luni protocolul de cooperare încheiat în 2009 cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte și Casație și Justiție și Curtea Supremă.
Care erau obiectivele protocolului:
- crearea unui sistem informatic sigur şi stabil, acreditat de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, necesar gestionării în condiţii de securitate şi operativitate maximă a informaţiilor în format electronic vehiculate în scopul îndeplinirii măsurilor prevăzute la art.2;
- asigurarea de către S.R.I. şi punerea la dispoziţia P.Î.C.C.J. şi Î.C.C.J., în conformitate cu prevederile legale, a infrastructurii tehnice a sistemului necesară realizării activităţilor circumscrise domeniilor de cooperare;
- acordarea cu titlu gratuit de către S.R.I., a asistentei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de P.Î.C.C.J. şi I.C.C.J., pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, transmise prin intermediul sistemului informatic;
- corelarea activităţilor de solicitare, avizare şi aprobare a autorizării culegerii de informaţii prin măsuri ce implică restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, în condiţiile art.53 din Constituţia României, republicată şi asigurarea accesului fiecărei părţi la arhiva electronică, conform principiului "necesităţii de a cunoaşte";
- punerea la dispoziţie - pe bază de reciprocitate, în limitele competenţelor Părţilor - a informaţiilor, datelor, documentelor şi materialelor relevante şi utile pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, precum şi asigurarea protecţiei acestora, în zona de competenţă, în conformitate cu prevederile actelor normative oficiale şi interne în materie;
- elaborarea şi derularea de către părţi, în domeniile complementare, de strategii, acţiuni şi programe, comune.
Responsabilităţile SRI- documentul prevede ca în situaţiile în care constată existenţa unor ameninţări la adresa securităţii naţionale sau a unor fapte de terrorism, S.R.I. solicită, în condiţiile legii, autorizarea desfăşurării unor activităţi de culegere de informaţii prin restrângerea temporară a exerciţiului restrângerii drepturilor fundamentale.
Serviciul asigură, prin persoane anume desemnate, funcţionarea sistemului de operare şi a aplicaţiilor instalate în sistem la parametrii necesari realizării în bune condiţii a atribuţiilor specifice părţilor şi acordă sprijin tehnic de specialitate reprezentanţilor P.Î.C.C.J. şi Î.C.C.J. care asigură securitatea sistemului la nivelul celor două instituţii, potrivit actului.
Parchetul General avea atributul solicitării preşedintelui ÎCCJ eliberarea mandatului sau respingerea motivată a acestuia.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, "în conformitate cu prevederile ar.21 şi art.22 din Legea nr.535/2004, ca urmare a solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispune, după caz, eliberarea mandatului prin care autorizează efectuarea activităţilor propuse, sau respingerea cererii, atunci când o consideră nejustificată. (2) Încheierea de şedinţă şi mandatul sunt semnate de judecători anume desemnaţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi vor avea ataşată (încorporată) o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat digital calificat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronica", se arată în protocol.
