DNA, probe in dosarul Gala Bute: Interceptari, facturi, contracte fictive, e-mailuri

Paul Cristescu | 19.10.2015

Printre probele pe care Directia Nationala Anticoruptie le va folosi în dosarul „Gala Bute“ se numara interceptări telefonice, denunţuri, declaraţii de martori, facturi fiscale şi schimburi de e-mailuri.

Pe aceeași temă

Elena Udrea, judecata in acest dosar, a respins acuzatiile care i se aduc si i-a acuzat pe cei patru inculpati din dosar ca au facut declaraţii mincinoase atunci cand si-au recunoscut faptele, relateaza Adevarul.

 

Patru inculpati recunosc acuzatiile

 

Patru din cei opt inculpaţi au recunoscut vineri, în faţa judecătorilor Curţii Supreme,  faptele de corupţie pentru care au fost trimişi în judecată. Cei patru au explicat care era comisionul pe care afaceriştii trebuiau să-l plătească la şefii din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) pentru a primi contracte publice şi cum o parte din bani au ajuns la Campania PDL Bucureşti şi la Elena Udrea.

 

Udrea a negat aceste declaraţii, pe care le-a catalogat drept mincinoase: „În afară de aceste declaraţii nu există absolut nimic împotriva mea, iar eu am stat în puşcărie din cauza acestor declaraţii”. „Asta nu este o recunoaştere, este un mod de a încerca să scapi, spunând că aşa a fost, dar a fost pentru altcineva”, a explicat fostul ministru.  

 

Gheorghe Nastasia – fost secretar general al MDRT, Ana Maria Topoliceanu – director al Companiei Naţionale de Investiţii, Ştefan Lungu – fost consilier personal al Elenei Udrea şi Dragoş Botoroagă – afacerist sunt cei care au recunoscut acuzatiile. Ceilalţi patru acuzaţi care au negat acuzaţiile sunt Elena Udrea – fost ministru, Ion Ariton – fost ministru a Economiei, Rudel Obreja – preşedintele Federaţiei Române de Box şi Tudor Breazu – apropiat al Elenei Udrea şi administratorul moşiei de la Nana.

 

CITITI SI: Elena Udrea, TURNATA de prietena sa Ana Maria Topoliceanu: Udrea voia să pună mâna pe 5 milioane de euro din cele 100.000 de milioane de euro cat era bugetul CNI

 

Nastasia, Topoliceanu, Lungu şi Botoroagă au recunoscut acuzaţiile şi vor să fie judecaţi prin procedură simplificată, putând beneficia de reducerea cu o treime a pedepselor. Principala acuzaţie, luarea de mită, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

 

Inspecţia Judiciară a primit, vineri, o sesizare formulată de Elena Udrea în care sunt reclamate posibile abateri disciplinare săvârşite de magistraţii anticorupţie care au efectuat cercetările în cazul său.

 

Procurorii DNA se bazeaza insa nu doar pe marturiile celor patru inculpati care au recunoscut, asa cum afirma Elena Udrea ci si pe alte probe, conform rechizitoriului DNA.

 

(Elena Udrea, in campania de promovare a Galei de box "Bute")

 

Convorbiri interceptate şi facturi

 

În cazul acuzaţiei de  mită – 695.367 de lei – care ar fi fost date de afaceristul Adrian Gărdean, pentru Udrea. Acest lucru ar fi fost făcut prin contul firmei Last Time Studio, controlat de Lungu, în schimbul finanţării unor lucrări publice încheiate de Termogaz Company. Last Time Studio  a fost cea care a plătit mai multe servicii către PDL şi implicit în favoarea fostului ministru: 19.659 de lei – servicii în cadrul evenimentului de la Palatul Parlamentului (21 noiembrie 2010) – cu ocazia căruia Udrea a fost aleasă preşedinte al PDL Bucureşti, 71.920 de lei – servicii monitorizare de care a beneficiat PDL, sau 36.000 de lei – costul realizării unor materiale promoţionale inscripţionate cu sigla PDL. Toate aceste facturi sunt probe la dosar.

 

Percheziţiile informatice la Last Time Studio au dezvăluit mai multe e-mailuri între Lungu şi Breazu, dar şi alte facturi potrivit cărora societatea a achitat diferite servicii pentru Elena Udrea sau PDL.

 

La dosar sunt mai multe interceptări dintre Gărdean şi Lungu, în care cel de-al doilea confirmă că a discutat cu Elena Udrea despre finanţarea MDRT   („Ai... discutat-o şi cu «Doamna»?”/ „Da, da”.). Lungu a explicat vineri, la Curtea Supremă, şi despre banii achitaţi pentru PDL: „Concret, nu pot spune o persoană care mi-a cerut să fac plata către cele trei societăţi, însă pot spune că discuţiile se purtau în birou, fiind prezente inculpatele Topoliceanu, Udrea şi alte persoane”, a precizat Lungu.

 

Contracte fictive şi e-mailuri

 

În cazul acuzaţiei de mită – 300.000 de lei – de la Dragoş Botoroagă, administrator al firmei Consmin, pentru Udrea şi Topoliceanu. Acesta ar fi plătit 10% din valoarea contractelor pe care le-a încheiat cu CNI către firma lui Lungu. Fostul consilier a declarat că păstra o parte din banii primiţi (între 10 şi 20%) şi vira diferenţa către Breazu, ca plată a unor servicii fictive de consultanţă imobiliară prestate de firma acestuia, Ekaton Consulting. Ancheta a arătat că aceste contracte încheiate între cele trei firme (Consmin – Last Time Studio – Consulting) ar fi fictive, iar serviciile pentru care s-au încheiat nu au fost efectuate.

 

CITITI SI: UPDATE Inalta Curte incepe judecarea dosarului Gala Bute. Patru inculpati si-au recunoscut vina. Udrea: Sa demonstreze cum mi-au dat ei mie banii

 

Evidenţa încasărilor era ţinută de Breazu şi Topoliceanu, iar mai multe e-mailuri între cei doi, în care vorbesc despre aceşti bani, sunt probe la dosar. Analiza e-mailurilor lui Breazu arată că acesta îi raporta Elenei Udrea cum erau cheltuiţi banii. Topoliceanu a confimat vineri, la Curtea Supremă, aceste lucruri,  şi a completat că din aceşti bani i-ar fi dus personal Elenei Udrea sume de până la 10.000 de euro în numerar, în două rânduri, dar şi că a plătit şi o cazare în Grecia pentru ea, Breazu şi Udrea.

 

Banii, plimbaţi prin Bulgaria

 

În cazul acuzaţiei de mită – 900.000 de euro – de la afaceriştii Adrian şi Dorel Gărdean pentru Udrea. Banii ar fi fost daţi într-o geantă de Adrian Gărdean lui Nastasia, iar acesta a declarat că a dus-o ministrului. La DNA, atât afaceriştii, cât şi Nastasia au denunţat totul. Scoaterea unor sume atât de mari din contabilitatea firmelor, fără nicio explicaţie, ar fi atras atenţia Fiscului. Afaceriştii au înfiinţat o societate în Ruse (Bulgaria), care importa utilaje din UE şi le revindea către firmele lui Gărdean în România cu adaosuri de 50-100%. Actele contabile sunt probe în dosar.

 

O declaraţie-cheie este cea a lui Corin Boian, cel care a adus la Bucureşti suma de 600.000 de euro, în bancnote de 500 de euro, şi i-a dat-o lui Adrian Gărdean. Afaceristul a completat geanta cu alţi 300.000 de euro. Amândoi au declarat că împreună ar fi plecat la sediul MDRT. Doar Gărdean a intrat în minister să se vadă cu Nastasia. O altă probă: registrul de acces al instituţiei confirmă data de intrare a acestuia: 6 octombie 2011. Nastasia a povestit vineri, la Curtea Supremă, cum ar fi dat banii Elenei Udrea: „I-am spus ministrului că în geantă sunt 900.000 euro. Geanta am pus-o pe un fotoliu, iar ministrul nu a avut nicio reacţie”.

 

Context

 

ICCJ a inceput vineri judecarea dosarului Gala Bute. Udrea a declarat ca se opune judecarii in procedura simplificata a dosarului "Gala Bute" deoarece inculpatii care au recunoscut ca i-au dat spaga trebui sa demonstreze cum i-au dat banii.

 

'Abuz în serviciu în condițiile în care nu se precizează ce anume am făcut eu defectuos, ori nu am făcut deloc, deși ar fi trebuit să fac, în ceea ce privește implicarea MDRT în Gala Bute. Trei luări de mită, pentru care singurele probe sunt declarațiile, mai greu sau mai ușor date de foști colaboratori, care fiind puși în fața probelor și cu amenințarea arestării sfârșesc prin a recunoaște că au luat bani, dar evident nu pentru ei, ci pentru șef, pentru Elena Udrea! Ceea ce le-a adus libertatea, mie arestarea și pentru ei, în loc de o pedeapsă întreagă, reduceri succesive ale acesteia. (...) Dacă o asistentă medicală care lucrează cu un mare profesor este prinsă că a luat bani de la pacienți și are de ales între a fi arestată și condamnată și a spune că îi dădea de fapt banii profesorului astfel rămânând liberă și eventual chiar cu o pedeapsă mult redusă și chiar fără executare la final, ce credeți că va face?'', a scris Udrea pe contul sau de Facebook.

 

***

 

Potrivit procurorilor, Elena Udrea a luat decizia organizării Galei Bute în urma unor discuţii cu Rudel Obreja şi le-a cerut subordonaţilor săi de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului să găsească soluţii de încheiere a contractului privind finanţarea evenimentului, urmărind obţinerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute.

 

Inalta Curte de Casatie si Justitie arăta, in motivarea deciziei prin care Elena Udrea a fost arestata preventiv pentru 30 de zile in acest dosar, ca fostul ministru al Turismului a facut presiuni asupra subordonatilor sai pentru incheierea contractului necesar organizarii acestui eveniment desi acestia i-au spus ca incheierea contractului implica o incalcare a prevederilor legale, conform Agerpres.

 

"Reprezentantul Ministerului Public considera ca, in urma declaratiilor persoanelor audiate in cauza, este cert ca inculpata (Elena Udrea - n.r.), desi nu a semnat, a intocmit documente proprii cu privire la adoptarea actelor normative care au creat contextul savarsirii infractiunii. De asemenea, arata ca a determinat ceilalti functionari sa incheie contractul intr-o asemenea modalitate, fiind declaratiile martorului Marasoiu si ale martorului Lungu Stefan care vorbesc despre sedintele lungi pana in noapte, in care inculpata le impunea functionarilor sa identifice si sa incheie contracte, desi acestia ii aduceau la cunostinta prevederile care impiedica acest lucru. Arata ca unele persoane plangeau la aceste sedinte, fiind declaratia martorului Marasoiu in acest sens, care si-a dat demisia din cauza presiunilor care s-au facut asupra sa", se arata in motivare.

 

CITITI SI: DNA pune SECHESTRU pe o parte din averea Elenei Udrea. Milioane de lei, imobile, parti sociale la firme

 

Procurorul a mai precizat ca sistemul era centralizat, toate deciziile erau luate de catre Elena Udrea, chiar daca ea isi delegase dreptul de semnatura, figurand doar pe foarte putine acte. Toate contractele incheiate in minister duceau la plata unui comision, iar beneficiarul era Elena Udrea sau persoanele din jurul sau care au intermediat mita ori finantarea cheltuielilor PDL-ului in timpul campaniei electorale, mentioneaza sursa citata.

 

Circuitul banilor

 

 

Procurorii DNA arata ca banii luați ca mită ajungeau la Elena Udrea, la persoane pe care fostul ministru le indica sau erau utilizati pentru achitarea diverse cheltuieli ale PDL, în special ale Organizaţiei Bucureşti al cărui preşedinte era, conform stiripesurse.ro

 

Banii erau încasați de persoanele cele mai apropiate de Udrea, respectiv de consilierul său personal, Tudor Breazu, de prietena sa cea mai bună, Ana Maria Topoliceanu, de Gheorghe Nastasia, omul de încredere al Elenei Udrea căruia i-a delegat toate atribuţiile ministeriale.

 

Cu excepţia lui Tudor Breazu, toţi aceştia au arătat că sumele de bani îi erau destinate Elenei Udrea."Declaraţiile celor mai sus menţionaţi se coroborează cu înscrisurile care au urmărit traseul pentru o parte din bani din care rezultă că banii au ajuns, fie nemijlocit la inculpată, fie în patrimoniul altor persoane, dar la cererea şi în interesul inculpatei Udrea Elena Gabriela, fiind folosiţi pentru a achita cheltuieli ale Partidului Democrat Liberal, şi în special ale Organizaţiei Bucureşti a cărei preşedintă era aceasta, fie în patrimoniul lui Rudel Obreja pentru a acoperi creditul bancar acordat de la BRD tot la insistenţa şi cu contribuţia inculpatei", se spune în motivare.

 

Procurorii DNA sustin ca probele administrate in aceasta cauza arata ca Udrea Elena a luat decizia organizarii galei in urma unor discutii informale cu Obreja Rudel, a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finantarii evenimentului, a cerut in mod repetat functionarilor din subordine sa se intalneasca cu Rudel Obreja pentru a identifica solutii pentru incheierea contractului si a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma sa fie alocat de catre MDRT in afara cadrului reglementat de procedura achizitiilor publice.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22