Pe aceeași temă
Cei doi oficiali și-au prezentat la finalul întrevederii punctele de vedere asupra celor două subiecte, puncte ce au în comun două chestiuni esențiale: respectarea libertăților și drepturilor în cadrul înțelegerii negociate cu Marea Britanie, și tratarea cauzelor, la sursă, în problema imigrației.
Discursul președintelui Donald Tusk:
„Întâlnirea noastră de astăzi face parte din runda finală de consultări înainte de Consiliul European. Va fi un Summit crucial, cu cele mai mari două provocări la adresa viitorului Uniunii Europene de pe agendă, statutul de membru al Regatului Unit în Uniunea Europeană și criza migrației. Nu ne putem permite să eșuăm pe niciunul din aceste subiecte.
Voi începe cu Marea Britanie. Negocierile acestea sunt dificile, dar extrem de importante. În joc se află statutul de membru al Marii Britanii în Uniunea Europeană, o chestiune asupra căreia numai poporul britanic va putea și va decide.
În joc este și viitorul Uniunii Europene, unde va trebui să decidem cu toții, și unde nu putem și nu vom face compromisuri asupra libertăților și valorilor fundamentale.
În acest spirit, am elaborat propunerea mea pentru un nou acord pentru Marea Britanie în Uniunea Europeană. Există o serie de chestiuni politice rămase nerezolvate, pe care va trebui să ne punem de acord. Acestea includ chestiunile referitoare la schimbarea tratatului, un așa-numit mecanism de tip „frână de urgență” pentru țările care nu sunt în zona euro, mecanismul de salvgardare, accesul la beneficii sociale și, de asemenea, noțiunea unei Uniuni mai integrate.
În România, ca și în alte țări UE, chestiunea beneficiilor sociale continuă să fie una dintre cele mai importante. Vă asigur că propunerea cu care am venit este justă și echilibrată! Mecanismul de salvgardare, cu privire la accesul la prestații sociale nu este destinat să se aplice cetățenilor UE care lucrează în acest moment în Marea Britanie. Această propunere protejează libertatea de mișcare și ajută, în același timp, Marea Britanie să își rezolve îngrijorările pe care le are cu privire la accesul la beneficii sociale.
Acesta este un moment critic. Este timpul să începem să ascultăm argumentele celorlalți mai mult decât le ascultăm pe ale noastre! E natural ca în negocieri, pozițiile să devină mai ferme pe măsură ce ne apropiem de momentul deciziei, dar riscul de rupere este real, deoarece acest proces este cu adevărat foarte fragil. Trebuie să îl abordăm cu atenție. Ceea ce s-a rupt, nu poate fi reparat.
Criza migraţiei, cu care ne confruntăm acum, ne testează uniunea până la limită. În această săptămână, îmi doresc ca liderii să se angajeze într-o discuţie sinceră cu privire la locul unde ne aflăm pe toate elementele de strategie.
Cel mai important este protecţia frontierelor noastre externe, pentru a controla afluxul de migranţi. Similar, trebuie să accelerăm revenirea migranţilor din motive economice.
Trebuie să creştem asistenţa umanitară la adresa ţărilor vecine Siriei, trebuie să ne asigurăm că acordul nostru cu Turcia funcţionează şi duce la o scădere semnificativă a numărului de sosiri, ceva ce încă aşteptăm să se întâmple.
Trebuie să ne ocupăm urgent de situaţia umanitară a migranţilor din Grecia şi a celor de pe ruta Balcanilor de Vest. Prin urmare, mă tem că avem foarte mult de lucru”.
Discursul președintelui Klaus Iohannis:
„Am dezbătut, în primul rând, propunerile făcute de Preşedintele Tusk, în 2 februarie, cu privire la renegocierea relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană.
Referitor la cea de-a patra secţiune a pachetului - libertatea de mişcare şi beneficiile sociale - vom susţine în continuare importanţa respectării principiilor fundamentale privind libera circulaţie a lucrătorilor şi nediscriminarea acestora.
Nu trebuie să fie puse în discuție drepturile cetățenilor români care lucrează în Marea Britanie sau în alte state membre în ceea privește accesul la prestațiile sociale.
Pachetul propune crearea unui mecanism de salvgardare care ar permite limitarea pentru scurt timp a accesului la anumite tipuri de prestații sociale, specifice Marii Britanii, pentru lucrătorii - cetățeni ai Uniunii care doresc să intre acolo pe piața muncii.
Am subliniat că pentru România este important, în primul rând, ca mecanismul de salvgardare să fie nediscriminatoriu, să aibă un caracter excepțional și cât mai limitat în timp. Aplicarea acestuia trebuie să se facă pe baza unor justificări pertinente.
Totodată, am susţinut că trebuie evitată aplicarea arbitrară a acestor măsuri şi asupra altor categorii de beneficii şi să se ia în calcul numai prestaţiile necontributive.
Cea de a doua propunere se referă la posibilitatea, oferită statelor membre, de indexare a alocațiilor pentru copii, în situația în care copiii nu se află cu părinții în statul în care aceștia lucrează. Vom urmări să eliminăm orice risc de discriminare pentru cetăţenii români. De asemenea, vom urmări ca posibila indexare să nu se poată extinde către alte prestații sociale.
Am arătat că este important ca aplicarea celor două mecanisme să nu se facă retroactiv, astfel încât să nu fie afectaţi cetăţenii care lucrează deja pe piaţa muncii din respectivul stat membru gazdă.
Imigrația continuă să fie o provocare majoră pentru Uniune şi, cel mai probabil, va continua să fie pentru mult timp de acum înainte.
Am subliniat, în acest context, că România doreşte să contribuie în mod constructiv la găsirea de soluţii pentru această criză. Ne menţinem poziţia potrivit căreia trebuie abordate cauzele profunde şi nu doar combătute efectele.
Accentul trebuie pus pe implementarea deciziilor deja luate la nivel european pentru combaterea migraţiei ilegale, pe protejarea eficientă a graniţelor externe ale Uniunii Europene dar şi pe cooperarea cu statele de origine şi de tranzit. În acest context, este necesară implementarea cât mai rapidă a Planului de acţiune Uniunea Europeană - Turcia.
De asemenea, am subliniat că o politică eficientă de returnare a persoanelor care nu sunt îndreptăţite să beneficieze de azil trebuie să reprezinte o componentă esențială a procesului de gestionare a fenomenului migratoriu.
Pe de altă parte, am exprimat speranţa că statele membre vor depune toate eforturile necesare pentru păstrarea Spaţiului Schengen, una dintre cele mai importante realizări ale integrării europene.”
