Pe aceeași temă
La data de 29 aprilie se va lua in discutie primul termen al procesului, in care judecatorii vor verifica masurile preventive dispuse in dosar, anunta Mediafax.
Alin Anastasescu, Paul Gancea, Costin Mincu, cei trei proprietari ai clubului Colectiv, dar si Daniela Nita, Cristian Nita si Viorel Zaharia, reprezentanti ai firmei de la care erau artificiile din Colectiv sunt in prezent cercetati sub control judiciar, acuzatiile fiind de ucidere din culpa si vatamare corporala din culpa.
"In indolenta vecina cu intentia, la organizarea spectacolelor, prin clauze contractuale inculpatii au impus repetat conditii de atragere a unui public cat mai numeros in beneficiul propriei societati, desi erau constienti de riscurile datorate spatiului impropriu si masurilor neluate privind situatiile de urgenta", sustin procurorii, intr-un draft al rechizitoriului.
Potrivit sursei citate, in incinta clubului Colectiv, exista un afis, intr-un loc vizibil, in care in care se anunta ca se interzice folosirea focul si a articolelor pirotehnice in cadrul clubului, inclusiv "spectacole cu foc deschis si jocuri de artificii", masura despre care anchetatorii sustin ca era una formala, intrucat spectacole pirotehnice s-au folosit si in alte randuri.
In urma incendiului izbucnit la data de 30 octombrie 2015, in clubul Colectiv din Capitala au murit 64 de persoane.
Recent, Corpul de Control al premierului a finalizat o inspecție asupra intervenției de urgență din noaptea de 30 Octombrie 2015, când a avut loc incendiul din clubul bucureștean Colectiv. Potrivit raportului publicat de Corpul de Control, autoritățile au intervenit necoordonat și improvizat în urma tragediei din acea seară. Principalele cauze ale intervenției defectuoase au fost lipsa de exerciții în caz de urgențe majore, neconcordanțe în legislație și baza material deficitară.
„De exemplu, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a comunicat oficial CCPM că nu i-a fost transmisă informarea cu privire la declanșarea Planului Roșu de Intervenție la nivelul municipiului București și județului Ilfov. Mai mult decât atât, înscrisurile transmise de Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, Jandarmeria Municipiului București și Poliția Locală a Municipiului București nu fac referire la momentul la care a fost instituit Planul Roșu de Intervenție”, se arată în documentul citat.
În plus, analiza nu a găsit date care să arate că, în noaptea de 30 Octombrie, ar fi fost declanșat Planul Alb la nivelul Ministerului Sănătății: „Iar la nivelul fiecărei unități spitalicești de urgenţă, din București în care au fost internate victimele de la clubul Colectiv, planul alb fie nu exista deloc, fie procedura nu a fost respectată”, se arată în document.
Raportul Corpului de Control a scos în evidență date contradictorii în raportul Direcției de Sănătate Publică din București “atât în ceea ce privește numărul pacienților din fiecare spital, cât și în ceea ce privește numărul infecțiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privința controalelor în baza cărora a fost întocmit”. Iar Serviciul de Ambulanță București-Ilfov nu dispune de suficiente mașini și personal pentru a acoperi un dezastru de amploarea celui din clubul Colectiv.
Potrivit raportului INSEMEX Petroșani, incendiul din Colectiv a durat 153 de secunde. A fost suficient, însă, pentru a lăsa în urmă 64 de morți și peste 100 de răniți.
