Pe aceeași temă
„Am mai decis astăzi (luni - n.r.) să formăm un grup de lucru condus de președintele Comisiei juridice, la care vor participa și reprezentanții noștri din Comisia de administrație, de analiză a ordonanței de urgență privitoare la Codul administrativ pentru a identifica eventuale temeiuri de neconstituționalitate și de a pregăti o sesizare documentată către Avocatul Poporului în vederea atacării la CCR a Codului administrativ”, a declarat Ludovic Orban.
Codul administrativ dă satisfacție UDMR
OUG privind Codul administrativ a fost publicată miercuri Monitorul Oficial, după ce liderul UDMR și-a manifestat nemulțumirea cu privire la folosirea limbii materne în administrație.
Codul administrativ a mai trecut anul trecut și prin Parlament, însă a fost respins în ansamblul său de Curtea Constituțională, pentru că nu a fost respectat principiul bicameralismului. În loc să fie reluată procedura în Parlament, Coaliția PSD-ALDE a preferat să treacă acest cod prin Ordonanță de Urgență a Guvernului.
Astfel, a fost adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, în şedinţa de Guvern din 25 iunie, iar în şedinţa din 3 iulie i s-au mai operat câteva modificări şi clarificări, atât în urma discuțiilor cu liderul UDMR cât și în urma recomandărilor primite de la Consiliul legislativ.
"Prin Codul administrativ stabilim proceduri şi termene pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului. Refuzul numirii de către preşedinte, pentru motive de oportunitate, poate avea loc o singură dată. Termenul primului-ministru pentru propunere este de 5 zile, iar termenul de răspuns al preşedintelui este de 10 zile. Legislaţia actuală nu prevede niciun termen şi stăm a la long, fără să răspundă cineva de nerespectarea unui termen care nu există. Nu cred că deranjează pe absolut nimeni. Este o regulă care va trebui să fie respectată şi chiar este venită din blocajele apărute", a afirmat după adoptarea documentului vicepremierul Daniel Suciu, citat de Agerpres.
El a adăugat că în acest act normativ se regăsesc reglementări, proceduri pentru validarea mandatelor consilierilor locali aleşi prin hotărârea instanţei, nu prin hotărârea unei comisii de validare.
Daniel Suciu a afirmat că în Codul administrativ se precizează că atestarea domeniului public se va face prin hotărâre de consiliu local sau judeţean şi nu prin hotărâre de Guvern, aşa cum este în prezent.
În ce priveşte indemnizaţiile de vârstă pentru primari, Suciu a susţinut că timp de 15 ani aceştia nu au avut dreptul "nici măcar la sportul de vechime" şi au avut o serie întreagă de interdicţii. El a dat asigurări că, atunci când guvernul va lua decizia de a anula toate pensiile speciale, se vor anula și indemnizațiile de vârstă pentru primari.
Intervenția Consiliului legislativ
Guvernul a operat, în şedinţa din 3 iulie, câteva clarificări la Codul administrativ privind anumiţi termeni şi anumite proceduri, ca urmare a observaţiilor din avizul primit de la Consiliul Legislativ, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu.
"Pentru o mai mare acurateţe este clarificată procedura de trecere a unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. Cu alte cuvinte, se specifică clar entităţile care elaborează şi iniţiază hotărârea de Guvern prin care un bun trece din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, în sensul că această hotărâre de Guvern se face la solicitarea autorităţilor locale, iar ministerul care deţine bunul respectiv iniţiază actul normativ. Până acum Ministerul Dezvoltării Regionale era singurul minister care iniţia acest act normativ. De acum încolo, fiecare minister care are în posesie bunul respectiv va iniţia respectivul act normativ", a explicat Barbu, la finalul şedinţei de Guvern.
El a adăugat că o altă modificare vizează eliminarea acordării statutului special pentru anumite categorii de funcţionari publici pentru a nu crea diferenţe în sistemul public central.
"Dintr-o eroare de formulare se înţelegea că funcţionarii Ministerului Finanţelor Publice ar putea avea statut special. Acum se clarifică acest aspect şi nu se pune problema de aşa natură", a explicat Barbu.
Satisfacție oferită UDMR
În actul normativ s-a păstrat prevederea potrivit căreia în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea în raporturile cu aceştia şi a limbii minorităţii respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale Codului administrativ şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
"Se menţine acea prevedere cu 20%, însă, în baza principiului autonomiei locale, se acordă dreptul autorităţilor publice locale de a decide prin hotărâre de consiliu utilizarea limbii minorităţilor şi în situaţiile în care nu se atinge ponderea de 20%, aşa cum a decis Parlamentul. Se înlocuieşte sintagma 'în forma bilingv' cu sintagma 'în limba română şi în limba minorităţilor naţionale', pentru o mai multă claritate", a arătat Nelu Barbu.
SGG-ul nu poate fi și secretar de stat și funcționar public
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a spus că s-a clarificat, de asemenea, statutul secretarului general al Guvernului, în sensul că acesta are rang de ministru şi nu poate fi în acelaşi timp şi înalt funcţionar public.
Asociaţia "Calea Neamului", membră a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, a anunţat că va organiza, duminică, un miting de protest în Bucureşti, împotriva adoptării OUG privind Codul Administrativ al României.
Potrivit conducerii asociaţiei, OUG creează premisele ca "limba maghiară să devină, în mod neconstituţional, a doua limbă oficială în stat" şi va duce la "disoluţia autorităţii statului român".
Mitingul va avea loc începând cu ora 17,00 în Piaţa Victoriei din Bucureşti.
De asemenea, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) i-a solicitat premierului Viorica Dăncilă să nu adopte Codul Administrativ prin Ordonanță de Urgență, avertizând că un astfel de demers ar fi îndreptat împotriva românilor, ar sfida principiile de drept și ar proteja un grup de interese care doreşte să feudalizeze administraţia publică din România.
USR a anunțat deja că îi va cere Avocatului Poporului să conteste Codul administrativ la Curtea Constituțională
Renate Weber refuză să spună dacă va sesiza CCR pe Codul administrativ
Votată Avocat al Poporului, la nominalizarea ALDE de unde și-a dat demisia, Renate Weber a refuzat să spună dacă va ataca la CCR ordonanța de urgență privind Codul administrativ.
USR a cerut la sfârșitul lunii trecute, noului Avocat al Poporului să-și exercite atribuția de a sesiza Curtea Constituțională pentru a apăra cetățenii și nu baronii locali.
"Joi dimineaţă voi merge la Avocatul Poporului pentru a depune sesizarea prin care îi solicităm să atace ordonanţa de urgenţă care va baroniza România. Pe scurt, motivele identificate pentru care Renate Weber, noul Avocat al Poporului, îşi poate exercita atribuţia de a sesiza Curtea Constituţională a României cu o excepţie de neconstituţionalitate sunt atât extrinseci, cât şi intrinseci. Am redat destule motive pentru care Avocatul Poporului să apere cetăţenii şi nu baronii locali", transmite USR într-un comunicat asumat de senatorul Florina Presadă, remis presei miercuri.
USR amintește că CCR deja a arătat că urgența trebuie dată doar de o situație extraordinară a cărei reglementare nu mai poate fi amânată sau de existența unei situații independente de voința guvernului care ar pune în pericol interesul public, situație care nu este dată de emiterea OUG privind Codul administrativ.
De asemenea, în demersul său, USR invocă și concluziile ultimului raport al Comisiei de la Veneția care cere guvernului să reducă drastic emiterea de ordonanțe de urgență.
"Curtea Constituţională a arătat în nenumărate rânduri că 'urgenţă' înseamnă o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu mai poate fi amânată ori existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care ar pune în pericol un interes public. Nu este cazul actului normativ de faţă. Acestei jurisprudenţe i se alătură concluziile ultimului Raport al Comisiei de la Veneţia în cazul României, care precizează că folosirea ordonanţelor de urgenţă afectează calitatea legislaţiei, securitatea juridică, slăbeşte controlul extern asupra Guvernului şi nesocoteşte principiul separaţiei puterilor în stat. Mai mult, Comisia de la Veneţia solicită Guvernului României să reducă în mod drastic folosirea ordonanţelor de urgenţă în toate domeniile de activitate", transmite USR.
USR invocă, de asemenea, lipsa de claritate și de predictibilitate a actului normativ emis marți de guvern.
"Codul administrativ este în fapt un text normativ ce nu respectă normele de tehnică legislativă (nu corespunde unei operaţiuni de codificare). Totodată, el nu întruneşte rigorile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate. Respectarea standardelor de claritate şi predictibilitate a legii reprezintă o exigenţă de rang constituţional, aşa cum o arată jurisprudenţa Curţii Constituţionale", se mai spune în comunicat.
Printre alte critici aduse OUG sunt și:
obligarea președintelui de a răspunde în maximum 10 zile la propunerea premierului de numire a unui nou ministru,
schimbarea majorităţilor necesare pentru adoptarea hotărârilor de consiliu local privind administrarea patrimoniului de la două treimi din numărul consilierilor în funcţie la jumătate plus unu din numărul acestora
înfiinţarea pensiilor speciale pentru anumite categorii de aleşi locali,
abrogarea prevederii, din normele în vigoare, care dispune suspendarea de drept a raportului de serviciu al funcţionarului public trimis în judecată pentru anumite infracţiuni.
