Pe aceeași temă
Sesizarea Liei Savonea, fosta șefă a CSM a fost acceptată de patru judecători de la CCR, numiți și susținuți de către PSD, conform opiniei separate din motivarea Curții Constituționale, cei patru considerând că există un conflict constituțional între ministrul Justiției și CSM, scrie Europa Liberă.
Cu referire la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), Savonea s-a arătat deranjată de nemulțumirile Anei Birchall față de procedura de numire a procurorilor în această structură și rolul procurorului general, care, în opinia sa, nu ar mai putea cenzura actele de urmărire ale secției.
Lia Savonea a sesizat Curtea Constituțională după ce Ana Birchall, ministru al Justiției în acea perioadă, a criticat procedura de numire a procurorilor în cadrul secției Speciale de Investigare a Magistraților și rolul redus al procurorului general care nu mai avea posibilitatea de cenzura actele de urmărire inițiate de către procurorii acestei secții.
Fără opinii politice
Analizând acest aspect, cei 4 judecători constituționali au ajuns la concluzia potrivit căreia ”Criticarea/Contestarea/Opunerea la dispozițiile legii de către membrii Guvernului, mai ales de ministrul Justiției, nu reprezintă opinii politice, ci conduite care afectează fundamentul constituțional al statului de drept reprezentat de obligația respectării legii”.
Mai mult, Dorneanu, Deliorga, Enache și Stan susțin că ”reprezentanții puterii executive trebuie să dea dovadă de reținere în declarațiile lor publice, neputând emite opinii/puncte de vedere tendențioase cu privire la legea în vigoare pentru că în acest fel vor contesta însăși autoritatea ei și vor crea premisele contestării legii. Indiferent de emoția sau criticile declanșate în opinia publică de o anumită prevedere legală, câtă vreme legea este în vigoare, este de datoria puterii executive - și, implicit, a fiecărui reprezentant al său - să o apere”, se arată în opinia separată.
Mergând mai departe, cei patru o acuză pe Birchall că, prin declarațiile sale privind Secția Specială, a perturbat judecătorii, aceștia devenind confuzi când vine vorba de funcționarea Secției speciale. ”În cazul de față, poziționarea publică a ministrului justiției de contestare a forței obligatorii a legii nu numai că a pus în discuție raporturile constituționale dintre Guvern și Parlament, dar a afectat și tulburat activitatea autorității judecătorești, creând incertitudine și confuzie cu privire la existența normativă și funcționarea unei structuri de parchet. Ministrul justiției nu poate chema la ordine Parlamentul pentru ca acesta să justifice în fața sa motivele adoptării legii și/sau utilitatea acesteia. O lege aflată în vigoare nu constituie o chestiune de negociat, ci de aplicat, astfel încât un ministru nu are competența de a o contesta”, se mai arată în opinia separată.
Concluzia celor patru judecători este că ”nu este admis ca fiecare membru al Guvernului în parte să critice legea aplicabilă în domeniul său de competență și, astfel, să transmită în spațiul public un mesaj de opunere în raport cu caracterul său obligatoriu”.
Nu există conflict
Judecătorii CCR au decis, pe 22 ianuarie, că nu a existat conflict juridic de natură constitutională în acest caz, motivarea fiind publicată, luni, în Monitorul Oficial. Decizia a fost luată cu ”scorul” de 5 la 4.
Lia Savonea sesizează CCR pentru conflict constituțional cu Ana Birchall
În octombrie 2019, Lia Savonea a sesizat CCR cu o serie de ”abateri” ale ministrului Ana Birchall și reclama încălcarea independenței justiției prin negocierea unei "foi de parcurs" privind statul de drept cu reprezentantul Statelor Unite ale Americii, ingerință în activitatea procurorilor, acțiuni de decredibilizare și blocare a activității CCR și expunerea de puncte de vedere critice față de modul de funcționare al Secției speciale.
Cu majoritate, Curtea a respins sesizarea lui Savonea și a arătat - cu referire la pretinsul conflict juridic de natură constituțională generat de o presupusă negociere a unei "foi de parcurs" privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin - că ”o asemenea conduită imputată vizează, în schimb, un aspect de politică externă, iar realizarea politicii externe a țării ține de competența Guvernului”.
Articolul integral îl puteți citi pe EuropaLiberă.org
