Pe aceeași temă
Postarea filosofului Mihail Șora
<<Dragi prieteni,
la ora 19 și 10 minute, la Girafă erau: patru bunici, trei tineri și un labrador, băiețelul Andrei (șapte ani) și mingea dumnealui, doi cetățeni din Africa de Sud, cinci-șase stâlpi, prietena noastră Cătălina, Luiza și cu mine.
La ora 19 și 44 de minute, câțiva jurnaliști m-au întrebat: „Ce vă face să veniți în fața Guvernului?“, iar eu am răspuns: „O conștiință de cetățean.“
După ce au plecat jurnaliștii, am mai vorbit cu un domn apărut între timp, căruia nu i-am aflat numele (dar pe care l-aș recunoaște după tricoul cu dungi).
Apoi l-am admirat pe băiețelul Andrei (șapte ani) care a desenat mai multe vise pe trotuar, cum ar fi: o inimă, un resort, numeralul 102 (cu cretă verde) și cuvântul #rezist (cu cretă roz).
În jurul orei 20 și 5 minute, cetățenii din Africa de Sud s-au retras (edificați) la hotelul dumnealor.
În jurul orei 20 și 30 de minute, băiețelul Andrei (șapte ani), mingea și bunica au plecat acasă, lăsând desenele pe asfalt (dacă nu plouă în această noapte, ele vor putea fi liber cercetate la lumina zilei).
La ora 21 și 26 minute, ne-am deplasat protestul spre centrul Pieței, unde erau mai mulți cetățeni cu telefoane aprinse. După ce ne-am îmbrățișat cu doamnele cetățene și am dat mâna cu domnii cetățeni, ne-am vărsat năduful spre clădirea de vizavi, înfășată în drapelul României.
În jurul orei 22, am hotărât să ne luăm rămas-bun. Prietena noastră Cătălina ne-a spus că are mașina parcată pe strada Monetăriei și ne-a întrebat dacă nu vrem să ne ducă acasă cu acest mijloc de locomoție. Noi am vrut (metroul încă mergea, dar hai să mai facem câțiva pași împreună).
Ajungând pe Monetăriei, am decis, de comun acord, o mică escală la Muzeul Țăranului Român, întrucât acolo sunt mereu mese, scaune și apă cu bule. Intrând în incinta respectivă, am descoperit un milion de cetățeni și cetățene așezați la mese (milionul acela care ne lipsește în Piață și care ar fi suficient pentru ca #FărăPenali).
Odată așezați și noi la masă, l-am sunat pe băiețelul Andrei (zece ani), copilul prietenei Cătălina, aflat într-o tabără de șah din altă localitate. Andrei (zece ani) ne-a povestit cum a câștigat astăzi la șah, dumnealui fiind extrem de bucuros căci era prima victorie din sezon. Noi nu am avut suficienți neuroni pentru a memoriza chiar toate mutările pieselor din partida victorioasă, dar l-am felicitat în cor pe Andrei (zece ani), i-am urat succes în continuare și i-am comunicat că suntem mândri de dumnealui, precum și de întreg poporul șahist.
Apoi am băut fericiți apa cu bule, am plătit, ne-am luat la revedere de la milionul de cetățeni și cetățene de la mesele învecinate și am venit cu automobilul pe Calea Victoriei.
La ora 23 și 23 de minute, am intrat în bloc, am verificat cutia poștală, am găsit două facturi, o revistă și o scrisoare, am urcat cele trei etaje (ascensorul nu era în pană, dar hai să mai facem puțină mișcare) și am intrat în casă.
Dragi șobo,
acum e trecut de miezul nopții. Cu sprijinul tehnico-logistic al Luizei, am terminat de redactat acest Raport de activitate pentru statul paralel și vă doresc noapte bună.
P.S. Chiț-chiț.>> - a scris filosoful pe pagina sa de Facebook.
