Pe aceeași temă
In luna martie, Mihai Șora a primit si titlul de cetatean de onoare al Capitalei. Propunerea a fost facuta de mai multi consilieri USR, care au cerut sa i se acorde titlul in semn de recunoastere a activitatii sale si a contributiei aduse la dezvoltarea si promovarea valorilor culturale romanesti.
Consilierii generali au spus că Mihai Şora, în vârstă de 101 ani, este o personalitate marcantă a societăţii româneşti contemporane, având o activitate publicistică remarcabilă. Printre operele sale filosofice şi eseistice se numără „Sarea pământului”, „A fi, a face, a avea”, „Eu&tu&el&ea sau dialogul generalizat”, „Clipa şi timpul” şi „Câteva crochiuri şi evocări”.
Mihai Şora a fost redactor-şef la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă între 1959 şi 1969, fiind fondatorul colecţiei de cărţi ”Biblioteca pentru toţi”, şef de secţie între 1951 şi 1954 la Editura pentru limbi străine şi a fost primul ministru al Învăţământului după căderea regimului comunist, în guvernul Petre Roman. Şi-a dat demisia din guvern în semn de protest faţă de mineriadele din 13-15 iunie 1990, fiind singurul ministru din guvern care a făcut acest gest. De asemenea, filosoful este membru fondator al Alianţei Civice, al Grupului de Dialog Social şi al Societăţii Române de Fenomenologie. Mihai Şora a primit Premiul Uniunii Scriitorilor în 1978 şi 1998, Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Cavaler în 2016, precum şi Decoraţia regală „Nihil Sine Deo” în 2011. Proiectul a fost aprobat in CGMB cu 42 de voturi "pentru" si o abtinere.
Într-un interviu publicat în Revista 22, Mihai Șora spunea despre Europa că „Visul meu - dacă este să mă refer, totuși, la un vis – și încă unul la care nu am renunțat nici astăzi, la peste o sută de ani - era o Europă a culturilor înfrățite, o Europă fără înverșunarea naționalistă, care îi făcuse atâta rău înainte.“
Filozoful și eseistul Mihai Șora, unul dintre întemeietorii Grupului pentru Dialog Social (GDS) a fost primul ministru al Invatamantului dupa caderea regimului comunist, facand parte din Guvernul condus de Petre Roman. Șora si-a dat demisia din Guvern in semn de protest fata de mineriadele din 13-15 iunie 1990, fiind singurul ministru din Guvern care a facut acest gest de onoare. Apoi, a refuzat sa mai ocupe functii in cadrul administratiei de stat.
Șora militează pentru o salvare ca națiune, deoarece „Nu există salvare individuala, oameni buni! Nu poti sa-ti vezi linistit de viata si de treburile tale cand o grupare mafiota acapareaza, una dupa alta, institutiile statului, istoria, viitorul si simbolurile unei tari: le deturneaza, le prinde in malaxorul ei implacabil, contand tocmai pe lehamitea si resemnarea celor mai inteligenti si mai instruiti. Contand, mai cu seama, pe faptul ca cei onesti si harnici vor intoarce - dezgustati - spatele, vor parasi tara si orice forma de protest", scria luna trecută pe Facebook filozoful.
Iar în interviul acordat Revistei 22, Mihai Sora spunea că „România nu este un obiect care-și are mișcările comandate de niște impulsuri exterioare. Cel puțin în clipa de față. Au fost situații, în istoria României, în care presiunile de ordin economic sau politic nu aveau legătură cu necesitățile reale ale acestei țări și cu parcursul ei firesc. Dar lucrurile s-au schimbat, iar evidența aceasta nu poate fi contestată de nimeni: România nu este nici provincie sovietică, nici colonie americană, nici orezărie chineză. România este alcătuită din totalitatea cetățenilor ei, iar de calitatea majorității covârșitoare a acestora depinde ca România să aibă un destin favorabil – sau nu. Să-l aibă dacă impulsurile originare ale majorității coincid cu o viziune lucidă și responsabilă asupra realității.”
