Fiul disidentului Gheorghe Ursu a depus plangere penala impotriva lui Iulian Vlad

Iulia Mincu | 07.03.2017

Andrei Ursu, fiul disidentului anticomunist Gheorghe Ursu, a depus, luni, o plangere penala impotriva lui Iulian Vlad, fost sef al Securitatii in decembrie 1989.

Pe aceeași temă

 

 

Iulian Vlad este acuzat de Andrei Ursu de cercetare abuziva, torturare si instigare la persecutii politice fata de tatal sau, decedat in 1985 in Spitalul Penitenciar Jilava. Fiul disidentului considera ca fata de Iulian Vlad exista probe si indicii ca in 1985 ar fi instigat la persecutii pe motive politice.

 

 

"Din toate documentele si marturiile de mai sus rezulta ca numitul Vlad Iulian a condus si urmarit, in deplina cunostinta de cauza, represiunea Securitatii impotriva lui Gheorghe Ursu si actiunile dolosive prin care s-a incercat sa ascunda natura politica a acestei represiuni, inclusiv fata de guvernul american si opinia publica interna si internationala in general", scrie in plangerea penala depusa la parchet.

 

 

In sprijinul afirmatiilor sale, Andrei Ursu mentioneaza, in plangerea penala, "dosarul nr. 66142, intocmit de Securitate tatalui meu pentru 'Propaganda impotriva orinduirii socialiste'", dosarul de urmarire informativa (DUI) 'Udrea', cu nr. 227825, intocmit de Securitate lui Gheorghe Ursu si o nota a Departamentului Securitatii Statului (DSS) din 15 august 1985 privindu-l pe Gheorghe Ursu, din care rezulta ca la acea data "cazul este cunoscut si analizat la nivelul conducerii Securitatii Statului din MI" si ca a fost "prezentat tovarasului procuror general la 28.08.85".

 

Andrei Ursu mai sustine in plangerea inaintata parchetului ca Vlad a avut cunostinta si despre urmarile anchetei din arestul Inspectoratului General al Militiei, despre torturarea si uciderea lui Gheorghe Ursu si a contribuit la musamalizarea acestui caz si ascunderea adevarului fata de Occident.

 

In 24 februarie, instanta suprema a amanat, pentru 16 martie, judecarea primului termen pe fond al dosarului tortionarilor lui Gheorghe Ursu, dupa ce unul dintre fostii ofiteri de Securitate care l-au cercetat pe disident a aratat ca nu are avocat, iar la dosar a fost depusa o adeverinta ca fostul ministru de Interne George Homostean, inculpat si el, a murit in decembrie, anul trecut. Fostul sef al Securitatii Tudor Postelnicu nu s-a prezentat la proces.

 

Fiul disidentului Gheorghe Ursu, parte civila in proces, a declarat ca tatal sau a fost victima unui asasinat politic.

 

Pe 1 august 2016, tortionarii lui Gheorghe Ursu au fost trimisi in judecata de procurorii militari din Parchetul instantei supreme. Maiorul in rezerva Marin Pirvulescu si colonelul in rezerva Vasile Hodis, fosti ofiteri ai Departamentului Securitatii Statului, au fost acuzati de infractiuni contra umanitatii, iar fostul ministru al Internelor George Homostean si Tudor Postelnicu, fost sef al Departamentului Securitatii Statului, pentru complicitate la aceste infractiuni.

 

 

In octombrie 2016 magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au inapoiat la Parchetul Militar rechizitoriul prin care au fost trimişi în judecată un fost ministru de Interne si un fost şef al Departamentului Securităţii Statului, acuzaţi că l-ar fi torturat pe disidentul Gheorghe Ursu.

 

"Admite, în parte, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Pârvulescu Marin, Hodiş Vasile, Postelnicu Tudor şi Homoştean George. În baza art. 345 alin. 2 Cod de procedură penală constată neregularitatea rechizitoriului din data de 29.07.2016, emis în dosarul nr. 32/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţia şi Justiţie, Secţia parchetelor militare, sub aspectul modului de descriere a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a celor patru inculpaţi. Dispune ca procurorul să precizeze detaliat, explicit şi distinct, pentru variantele normative prevăzute de art.439 alin.1 lit. e, g şi k din Codul penal, faptele ce se circumscriu în concret fiecăreia dintre variante, cu indicarea actelor materiale ce corespund elementului material al laturii obiective, vătămarea produsă şi legătura de cauzalitate", se arată în decizia dată de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

 

 

Procurorii au la dispoziţie cinci zile pentru a remedia rechizitoriul sau să ceara restituirea dosarului pentru continuarea cercetărilor, decizia instanţei supreme nefiind definitivă.

 

 

 

***

 

Au fost trimise in judecata 4 persoane, doua pentru infractiuni contra umanitatii si doua pentru complicitate la infractiuni contra umanitatii. Dosarul a fost trimis pentru solutionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, conform unui comunicat al Ministerului Public.

 

 

"Procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: maior (rez.)  PÂRVULESCU MARIN și colonel (rez.) HODIŞ VASILE, foști ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii si HOMOŞTEAN GEORGE,  fost ministru de interne, și TUDOR POSTELNICU, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, pentru complicitate la săvârşirea de infracțiuni contra umanității," anunta PICCJ intr-un comunicat.

 

 

Procurorii arata in rechizitoriul acestui dosar ca, "in perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la data de 21 septembrie 1985 și decedând la data de 17 noiembrie 1985 în Spitalul Penitenciar Jilava. Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil  și pentru a putea face „dovada” că nu există un dosar politic pe numele acestuia,  organele de securitate au „inventat” infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plată străine. În realitate, așa cum reiese din materialul probator administrat în cauză, reprezentanții Departamentului Securității Statului erau interesați de aspecte precum: legăturile disidentului  cu postul de radio „Europa Liberă”, relațiile și discuțiile cu lumea literară și artistică din țară și din diaspora, impresiile consemnate în jurnalul personal despre politica statului și despre conducătorii partidului şi statului comunist."

 

 

Procurorii arata de asemenea ca "inculpaţii  Pârvulescu Marin şi Hodiş Vasile, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă.

 

 

De asemenea, inculpații Homoştean George,  în calitate de ministru de interne,  și  Tudor Postelnicu,  în calitate de şef al Departamentului Securităţii Statului, în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către Ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru opinii considerate ostile regimului comunist. De asemenea,  la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informații referitoare la situația disidentului român, aceştia au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpaţii Homoştean George şi Tudor Postelnicu înlesnind astfel săvârşirea faptelor comise de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile. Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia," mai arata Ministerul Public, in comunicatul citat.

 

 

***

 

 

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis in 1 iulie inceperea urmaririi penale fata de mr. rez. Pîrvulescu Marin şi col. rez. Hodiş Vasile, foşti ofiţeri în Cadrul Direcţiei a VI-a a Departamentului Securităţii Statului, pentru infracţiuni contra umanităţii, din cauza acţiuni represive contra lui Gheorghe Ursu, in perioada regimului comunist.

 

 

"Procurori ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii mr. rez.PÎRVULESCU MARIN şi col. rez. HODIŞ VASILE (foşti ofiţeri în Cadrul Direcţiei a VI-a a Departamentului Securităţii Statului), ambii sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii prevăzută de art. 439 alin. 1 lit. e, g şi k din Codul penal", anunta PICCJ, intr-un comunicat.

 

 

Cei doi inculpati sunt acuzati ca, "în calitate de ofiţeri în Cadrul Direcţiei a VI-a a Departamentului Securităţii Statului, au desfăşurat o serie de acţiuni represive şi sistematice faţă de Ursu Gheorghe Emil, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist,"se mai arata in comunicatul citat.

 

 

In ianuarie 2015, ICCJ a inceput urmărirea penală în dosarul privind moartea disidentului Gheorghe Ursu, dosar legat de represiunea la care acesta a fost supus în timpul regimului comunist.

 

 

Cazul disidentului Gheorghe Ursu a făcut obiectul a numeroase articole publicate de Revista 22, Andrei Ursu, fiul victimei represiunii comuniste, vorbind despre dezamăgirile pe care le are față de sistemul judiciar din România, care nu a rezolvat cazul tatălui său.

 

 

 

În toamna anului 2014, Andrei Ursu a intrat în greva foamei în semn de protest față de nesoluționarea dosarului lui Gheorghe Ursu. In urma acestui gest, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc s-a întâlnit cu acesta, pentru a discuta despre documentele care “nu au fost avute în vedere” în cauzele privind uciderea tatălui său.

 

 

Fiul lui Gheorghe Ursu considera ca marele vinovat pentru blocarea dosarului tatalui sau este actualul sef al Parchetelor Militare, procurorul Ion Vasilache. “Le-a fost frica sa condamne un fost ofiter din Directia Cercetari Penale a Securitatii. Nu s-au atins de niciunul. Si acestia au fost cei duri, au fost calaii, stalpii de sustinere ai dictaturii. Radu Filipescu care a trecut prin Directia Cercetari Penale a Securitatii stie ce metode foloseau si ce groaza inspirau. Aceasta groaza se observa si in ziua de astazi. In ultimii 10 ani dosarul a fost musamalizat de succesorul domnului Dan Voinea la sefia Parchetelor Militare, Ion Vasilache. Am asteptat ani de zile sa vad ce se intampla cu dosarul pentru ca era facut, era terminat. Mai trebuiau sa fie audiati doar cei in cauza. Adica inculpatii. Iar acest lucru nu s-a intamplat. Acest dosar a fost ascuns de domnul Vasilache folosind nenumarate tertipuri”, a spus Andrei Ursu in cadrul conferintei de presa organizate in perioada in care era in greva foamei.

 

 

Intr-un interviu cu Andrei Ursu realizat de Octavian Manea pentru Revista 22, cazul disidentului Gheorghe Ursu era descris in felul urmator:

 

 

"Scârbit de mocirla morală în care se afunda țara în anii ‘80, Gheorghe Ursu simțea acut că „trebuie făcut ceva“ și propunea variante de protest unora dintre prieteni; printre acestea, un manifest antitotalitar (pe care-l afișase și în biroul său de la serviciu) care să fie citit în plenul Marii Adunări Naționale. A continuat să-și manifeste, până când a fost arestat de Securitate, atât în jurnalul său intim, cât și fățiș, prin satire și parodii, disprețul pentru cultul faraonic al personalității Ceaușeștilor.

 

 

În timpul anchetei în stare de libertate (decembrie 1984 - iunie 1985) Gheorghe Ursu a refuzat să dea declarații despre prietenii săi. Deși numele lor erau menționate în jurnal, Babu, cum îl numeau cei apropiaţi, și-a dat seama că securiștii aveau nevoie de declarații semnate în vederea unui proces de anvergură. Generalul Iulian Vlad menționa într-o notă a dosarului de anchetă: „Ce rămâne efectiv pentru instanță, dacă piesele din jurnal, dat fiind caracterul lor, nu pot fi folosite“. Este foarte probabil că aceasta a fost fraza prin care s-a decis arestarea, torturarea și uciderea lui Gheorghe Ursu. Înainte să fie arestat, a fost frecvent amenințat de către anchetatorul Pîrvulescu Marin, care l-a zguduit odată de umeri, spunându-i: „Vorbește că te arunc pe fereastră!“. I-a mai spus „o să găsim noi metode să te facem să vorbești“.

 

 

La 21 septembrie 1985, Gheorghe Ursu a fost arestat sub pretextul de tăinuire de valută, 16 dolari care au fost găsiți la domiciliul său în urma percheziției. Timp de două luni de tortură sălbatică în beciurile Securității n-au reușit să-i distrugă lui Babu integritatea morală. Niciunul dintre prietenii lui n-a avut nimic de suferit de pe urma anchetării lui Gheorghe Ursu. Și pentru că viu nu mai putea să iasă din arest - Securitatea a hotărât să-l ucidă. La 17 noiembrie 1985, Gheorghe Ursu este ucis în tortură în arestul Securității și Miliției din Calea Rahovei, București."

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22