Pe aceeași temă
Asociația de magistrați atrage atenția că, în caz contrar, unele dintre aceste modificări vor intra deja în vigoare începând cu 1 ianuarie 2020, ceea ce va va pune în dificultate funcționarea întregului sistem judiciar.
Solicitările magistraților:
1. Desființarea imediată și necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;
2. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
3. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;
4. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
5. Renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii;
6. Reinstaurarea meritocrației în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;
7. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială;
8 Reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018.
9. Revizuirea dispozițiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile și accesibile;
10. Abrogarea dispozițiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor;
11. Adoptarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală numai cu respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția;
12. Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția.
”Toate aceste dispoziții trebuie, de urgență, cel puțin amânate de la aplicare, dacă nu există voință politică pentru abrogarea lor”, spun magistrații de la Forumul Judecătorilor.
Magistrații atrag atenția că de la 1 ianuarie 2020 ar urma să se aplice modificările făcute legii de organizare judiciară,potrivit cărora apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători și amintesc că aplicarea acestor prevederi a fost amânată tocmai pentru că schemele de personal ale instanțelor judecătorești sunt subdimensionate, cu consecințe în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători.
În condițiile în care sute de posturi de judecător sunt vacante, aplicarea acestor măsuri legislative ar fi de natură să afecteze funcționarea normală a instanțelor judecătorești și să conducă la prelungirea duratei proceselor, cu consecințe grave asupra respectării principiului judecării cauzelor într-un termen rezonabil, mai spun judecătorii.
O altă modificare impusă prin legile justiției, prin care se va majora la 4 ani durata cursurilor de formare profesională la Institutul Național al Magistraturii, va afecta alimentarea corpului magistraturii cu noi judecători și procurori, în cazul în care această prevedere va fi aplicată.
Magistrații estimează că vor exista cel puțin doi ani în care nu se va mai face nicio numire a unui magistrat definitiv în sistem, ceea ce va ”submina serios eficiența și calitatea justiției, reprezentând, totodată, un pericol serios pentru continuarea și consolidarea eforturilor României de luptă împotriva corupției”, așa cum a reținut Comisia de la Veneția prin Avizul emis la 20 octombrie 2018.
***
Comisia de la Veneția a avertizat, în iulie 2018, că pensionarea anticipată, a cărei abrogare a și fost cerută recent de PNL, la pachet cu creșterea duratei cursurilor de formare profesionale de la INM va crea un gol de magistrați.
”Comisia de la Veneția nu a analizat în detaliu aceste cerințe și nu are obiecții de principiu cu privire la cerința referitoare la perioade de pregătire mai îndelungate, atâta timp cât cariera în justiție își păstrează atractivitatea pentru candidații buni. Cu toate acestea, trebuie să se asigure întotdeauna un număr suficient de judecători la diferitele nivele, iar introducerea de noi reguli care vor avea ca efect diminuarea intrărilor în profesie în același timp cu introducerea unui mecanism de pensionare anticipată mai generos este problematică”, a avertizat Comisia de la Veneția în avizul preliminar din 13 iulie 2018 emis la modificările aduse legilor justiției.
De asemenea, experții comisiei au remarcat că măsura pensionării anticipate nu a fost ”precedată de o evaluare a impactului său asupra structurii de personal a instanțelor și parchetelor.”
”Această propunere creează un risc real de diminuare drastică a numărului magistraților din sistemul judiciar românesc, în special la nivelele superioare. Sistemul judiciar din România riscă să își piardă cei mai calificați și experimentați membri, în vreme ce durata pregătirii profesionale ce precedă intrarea în profesie a judecătorilor și procurorilor debutanți devine mai lungă”, avertizau experții Comisiei.
”Combinația dintre creșterea perioadei de pregătire profesionale în vederea intrării în magistratură și noile reguli mai generoase pentru pensionarea anticipată, la care se adaugă alte schimbări preconizate (cum sunt cele privind componența completelor de judecată) poate submina serios eficiența și calitatea justiției. Este evident că această perspectivă reprezintă totodată un pericol serios pentru continuarea și consolidarea eforturile României de luptă împotriva corupției”, se mai spunea în avizul Comisiei.
Forul european făcea referire explicită la presiunile puse de politic asupra magistraților care ar putea, astfel, recurge la pensionarea anticipată și ca o formă de evadare de sub presiunea politică.
”În situația actuală, caracterizată de conflicte între anumiți politicieni aflați în funcții publice și magistrați și de o presiune crescută asupra magistraților exercitată inclusiv prin intermediul unora dintre modificările legislative discutate, există riscul ca mulți judecători experimentați să opteze pentru pensionarea anticipată”, mai spuneau experții comisiei care s-au dovedit buni cunoscători ai spațiului autohton.
Experții Comisiei atrăgeau atenția că, în lipsa unui studiu de impact privind structura de personal a instanțelor și parchetelor și nevoile actuale și viitoare ale sistemului, faptul că unele dintre modificările de mai sus își au originea în cereri ale magistraților nu reprezintă o justificare suficientă pentru noul mecanism.
Ei recomandau ”cu tărie, în vederea asigurării funcționării eficiente, profesioniste și independente a justiției din România, ca înainte de intrarea în vigoare a măsurilor propuse în materie de „resurse umane” să fie realizate studiile de impact necesare. Ar trebui să se renunțe la mecanismul de pensionare. Dacă nu se poate garanta că mecanismul de pensioare anticipată nu va avea un impact advers asupra funcționării sistemului, atunci ar trebui să se renunțe la el.”
