Pe aceeași temă
Materiale de presă scrise de servicii secrete sau la comanda acestora, a unor politicieni sau a unor mari finanțiști, aceasta este realitatea descrisă de ziaristul german Udo Ulfkotte, în cartea “Jurnaliști cumpărați”, un volum prezentat de Dani Rockhoff pe site-ul Hotnews.
„Va puteti imagina ca angajati ai serviciilor secrete scriu texte in redactii, care apar apoi ca articole semnate de jurnalisti cunoscuti? Stiti care jurnalisti au fost unsi si caror mass-media apartin ei? Aveti habar despre cum se acorda renumitele premii pentru jurnalism?“ Acestor intrebari si multor altele despre manipularea prin presa incearca Udo Ulfkotte sa le dea raspuns, „iluminandu-si“ cititorii asupra meandrelor unei bresle considerate a patra putere in stat. Ca lucrurile nu stau tocmai drept si intotdeauna „pe bune“, ca mass-media a renuntat in parte la functia ei critica si de control, jurnalistul german argumenteaza si demonstreaza cu diverse dovezi. O face pe parcursul a trei sute de pagini ale unei carti non-fiction care a aparut la finele anului trecut in Germania si care este deja un bestseller ajuns la al cincilea tiraj, scrie Dani Rockhoff, pentru Hotnews.
„Jurnalisti cumparati – cum politicienii, serviciile secrete si marii finantisti ai Germaniei influenteaza mass-media“ a aparut la editura Kopp Verlag din Rottenburg in septembrie 2014 in varianta tiparita, de e-book si audio-book. In doua saptamani a ajuns in top ten al vanzarilor pe Amazon si figureaza in lista de bestseller la categoria non-fiction intocmita de Spiegel (momentan pe locul al saselea).
O carte cu scandal
Cartea a starnit un scandal in mediul vizat, adica in mass-media, prin dezvaluirile pe care autorul le face privitor la anume practici corupte si jurnalisti la fel. Iar publicul cumparator de ziare sau abonat la TV a putut afla mai multe despre cum, in loc sa aiba parte de informari de presa corecte si impartiale, i se toarna adesea pe gat gogosi. Articole semnate sub mari nume de la serioase ziare germane, cum sunt Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), Bild sau Sueddeutsche Zeitung (SZ) sunt, in opinia autorului, transcrieri ale unor materiale de presa intocmite la comanda si cu sprijinul serviciilor secrete, sau modelate in spiritul unor lobby-uri, fara ca ultimele sa fie marcate publicitar.
In cadrul acestui demers, ia nastere o situatie win-win, din care toate partile castiga, zice Ulfkotte: politicienii si lobby-stii diverselor interese isi cumpara presa pozitiva, concernele mass-media economisesc bani, caci deplasarile si „acomodarile“ jurnalistilor si ale echipelor de filmare peste hotare sunt platite de catre cei interesati. Jurnalistii privilegiati sunt unsi cu bani si cadouri, beneficiind de cazari si „servicii incluse“ (chiar si femei) in hoteluri de lux.
Singurii care pierd sunt „consumatorii de presa“, care in loc sa primeasca pentru banul platit o relatare corecta, critica, echidistanta, sunt manipulati in directia intereselor dominante ale momentului, difuzate cu frenezie de unele agentii de presa si de o parte din mass-media mainstream, scrie Dani Rockhoff.
Am fost faptas
Dezvaluirile jurnalistului Udo Ulfkotte, prezentate de Dani Rockhoff, incep cu propria persoana. „Am fost un faptas“, spune el. „Inainte sa demasc alti jurnalisti, ma autodenunt. Scriu cat de corupt am fost eu insumi in relatari, ce retele m-au influentat in relatarea mea, intotdeauna girata de angajatorul meu“. Scopul declarat al dezvaluirilor sale este ca, impreuna cu cititorii cartii sale, sa schimbe ceva, pentru a pune punct „dezamagirii crescande a multor oameni cu privire la jurnalistii si massmedia mincinoasa“.
„In nici un caz nu ma refer la multii ziaristi corecti si seriosi, care muncesc mult si sunt prost platiti, fie ei redactori angajati sau freelancer-i“, spune Ulfkotte. „In carte e vorba de cei cu o treapta deasupra acestora si distantati de noi, cetatenii, de cei care coalizeaza cu elitele, se lasa corupti si mituiti pentru relatarile lor favorabile“. Aceasta manipulare a unor decidenti din mass-media germana, a unor formatori de opinie din presa notabila, autorul cartii „Jurnalisti cumparati“ o demonteaza pe parcursul a cinci ample capitole, cu exemple, liste de nume si referinte-beton.
Daca nu ar fi fost asa, probabil ca autorul ar fi fost dupa gratii, pentru calomnie dar si dezvaluirea unor „secrete de stat“. Faptul ca a fost hartuit si perchezitionat acasa in cateva randuri nu l-a impiedicat insa sa isi sustina punctul de vedere, ceea ce i-a adus printre comentatorii online un renume de „Snowden german“.
