Pe aceeași temă
Declarațiile sale vin după ce Liviu Dragnea, președintele PSD, s-a declarat îngrijorat că „nişte ambasadori în România îşi permit să ne interzică şi dreptul de a începe o dezbatere”.
„Și președintele României a cerut reprezentarea intereselor statului de drept - nu mai țin minte dacă era vorba de interesele statului nostru sau de cele ale statului acreditar – în posturile din străinătate. Deci statul de drept nu este numai apanajul societății civile, al lui #rezist, al politicienilor de la putere, din opoziție. Este și al ambasadorilor. Deci cine se supără pe ambasadorul american sau francez, sau german că, din când în când atrage atenția, cred că exagerează. Cred că exagerează”, a declarat Emil Hurezeanu, la Digi24.
„Și noi putem cere asta. Putem și repara sau rectifica o imagine deformată. Demonstrațiile din ianuarie (din București și din marile orașe, n.r.) au început cu un ecou destul de prost, foarte prost în Germania și cred că și în alte țări, pentru ca apoi să se transforme în fenomene entuziasmante de manifestări pro-europene”, a adăugat ambasadorul.
După ce ambasadele din România s-au arătat îngrijorate de schimbările avansate pentru sistemul judiciar, pe preşedintele PSD, Liviu Dragnea, îl încearcă acelaşi sentiment. Motivul e însă diferit. Spune liderul social-democrat că în România „există ambasadori care îşi permit să le interzică parlamentarilor şi dreptul de a începe dezbaterea proiectului de modificare a legilor justiţiei”.
„Și eu sunt îngrijorat când văd nişte ambasadori în România care îşi permit să ne interzică şi dreptul de a începe o dezbatere, urmează să ni se interzică dreptul de a gândi. Sunt îngrijorat de faptul că procurorii au început să certe judecătorii, mă interesează să văd ce spun asociaţiile magistraţilor şi UNJR şi am văzut că acolo există o susţinere pentru acele prevederi. Sigur că în final decizia va fi luată în Parlament, după dezbatere, cumpănire serioasă, nu pentru a subjuga ideea de justiție în România”, a spus Liviu Dragnea.
 - Copy.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/06/Karol Nawrocki polonia.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/05/Foto Laura Stefan.jpg)
Comentarii 1
ANDREI Liviu Catalin - 09-03-2017
Cum se pune de fapt problema, in speta a 'exagerarii'? (1) Vorbim de ambasadori, sau de 'ambasade" ? Sunt doua chestiuni diferite, chiar daca pare ca ne-am formaliza excesiv. Ambasada nu vorbeste singura, cum aidoma e vorba de administratie prezidentiala sau de prefectura. Niciuna dintre acestea nu au vreun consiliu (i.e. plural si/sau ales democratic) de oricare fel, ci in numele lor vorbeste fie ambasadorul (cazul de fata), fie presedintele sau prefectul. Formularea cu 'ambasadele' este nu numai improprie si gresita, ci este intentionata astfel pentru 'fraierimea' care nu pricepe astfel de lucruri elementare, ci se fundamenteaza gresit tocmai pentru a conclude in acelasi fel. (2) In acelasi context, ambasadorul (cel aici, direct in cauza) est subordonat direct autoritatii care il trimite si relationeaza direct cu autoritatea care l-a primit, sa zicem, cu bucurie -- i.e. i-ar fi putut refuza numirea, dupa dreptul international. Se intampla si ca ambasadorul sa mai fie uneori 'rechemat pentru consultari' acasa, daca situatia acolo unde lucreaza nu pare in regula celor ce l-au trimis, sau se intampla sa fie chemat pe la autoritatea statului gazda pentru explicatii diverse. Asta ca sa nu omitem si ca, oricand, ambasadorul poate fi si 'impachetat' si trimis acasa fara explicatii de catre presedintele sau autoritatea in regula a statului gazda. Se lasa aceasta libertate asupra diplomatior straini statelor gazda macar pentru ca ea sa se opreasca la orice intentie de a-l trata pe respectivul conform legii nationale din statul gazda -- o lege care macar teoretic ar putea include condamnarile de orice fel. Pe partea ambasadorului, astfel, se pune problema asigurarii directe a comunicarii intre doua autoritati statale, caci asta e ambasadorul (repet, nu ambasada). Tradusa concret, aceeasi problema, egal marea mea indoiala (si nu numai a mea) este deci daca respectivii ambasadori s-au consultat, dupa uzanta, acasa, inatinte de a-si deschide gaura gurii, sau altceva, versus au dat pe goarna... ca-cam asa se obisnuieste prin partea asta a lumii. (3) Ramanem pe aceleasi coordonate generale, dar exemplificam de dragul intelegerii, daca ambasadorul roman la Washington ar ameninta cu degetul pe D. Trump cum ca nu e bine ca l-a demis pe seful FBI, daca si colegul sau de la Paris ar preciza proaspatului ales E. Macron ca in legea din Franta domniei sale Inspectia Judiciara este subordonata ministerului justitiei, sau daca si cel de la Berlin ar aminti d-nei Merke ca ministrul justitiei de acolo nici macar nu a propus sau sa se fi consultat cu dumneaei inainte de a-l demite pe procurorul general direct si prin propria competenta ar fi cum ?!... Dar daca ambasadorii romani ar face astfel de exercitii retorice independent, fara sa se consulte vreodata, in prealabil, acasa ? (4) In fine, particularizand, de astadata, problema inca actualului domn ambasador al SUA devine chiar una speciala, ca sa nu zicem altfel. Punctual, a fost numit de Obama (stiu altii mai bine, sau stiti Dvs. pentru ce motive sau chichite avocatesti mai intarzie pe aici sub noua administratie, cand acasa il asteapta demult mancarea calda) si ceea ce facea atunci face si acum, dar numai atunci ce facea mai rima cu modul de a gandi (zic eu, regretabil) al administratiei americane. Deloc, acum! Acum Glemp nu-l mai reprezinta pe Trump, mai ales prin gesturi pro-Kovesiste sau afisari cu Zgonea, cum nu sunt eu calugar Zen. Intrebarea ramane deci: pe cine mai reprezinta, sau ce, anume ? (5) Ba, chestiunea aceasta a 'exprimarii ambasadelor' se clarifica cel mai bine pe linia reprezentantei UE. Doamna romanca sadea de tine sub partea neganditoare scaunul de altadata al lui Jonathan Schieelle pare sa se fi exprimat pe nota comuna altor 'ambasade', dar dovedit ulterior diferit de comunicatul Comisiei Europene. Resetam deci aceeasi intrebare si pentru dumneaei: pe ce baza...? Tragand o concluzie, avem aici in 'ambasade' ceea ce avem absolut pe aceeasi linie propagandista a vremurilor lui Iohannis in titluri precum cel de 'penali'. Si acesta din urma e un cuvant inventat, inexistent in dictionarul limbii romane. A fost introdus in uz ca sa intinda si el, pe unde poate, golul de semnificatie (el-insusi semnificativ) al unei pretinse ideologii, 'pretinse' pentru ca lipsita de continut, ci doar de minciuna si de astagi.
Răspunde