Pe aceeași temă
"I-am spus (comisarului Gunther Oettinger - n.red.) ca, din punctul nostru de vedere, Comisia Europeana ar trebui sa fie mult mai atenta, mult mai rezervata cand face prognoze negative care nu prea au legatura cu realitatea, pentru ca poate produce tulburare in sistem, poate produce neincredere in randul populatiei, poate produce neincredere in randul celor care vor sa investeasca", a spus Liviu Dragnea. El a dat asigurari ca Romania nu va depasi in 2017 un deficit bugetar de 3%.
Oettinger: România are nevoie de 2 decenii pentru ca PIB-ul să se apropie de media europeană
Declaraţia a fost făcută în cadrul conferinţei cu tema “10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană”, care a avut loc joi la Banca Naţională a României (BNR), la care participat şi preşedintele României, Klaus Iohannis, şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
”România trebuie să aibă răbdare, toţi trebuie să avem. Evoluţia către un PIB care să se apropie de media europeană va mai dura două decenii”, a declarat Oettinger, citat de News.ro.
Comisarul a subliniat că ţara a înregistrat o creştere economică demnă de invidiat în ultimul an, o dinamică şi o dimensiune regională care au făcut ca statele vecine să vadă un model în România.
”România a profitat de fondurile europene puse la dispoziţie de UE pentru infrastructură, a absorbit multe fonduri, dar nu suficiente. De aceea, eu lupt pentru stabilizarea şi continuarea programelor de coeziune în următorii ani”, a afirmat Oettinger.
El a atras atenţia că trebuie luate măsuri, în special în zona de finanţare a inovării şi cercetării, ca fracturile existente acum în Europa să nu se adâncească.
”Este important ca aceste fracturi deja vizibile să nu devină mai adânci. (...) Vreau să acopăr găurile din bugetul comun, nu vreau să tai din acest buget. Nu vreau sa avem cetăţeni şi state membre de clasa a 2-a. Trebuie să le ajutam şi să evităm să avem două clase”, a spus Oettinger.
Comisarul a atras atenţia că valori europene precum independenţa justiţiei şi libertatea de mişcare au acum duşmani, în contextul atacurilor teroriste din ultimii ani.
”Trebuie să vedem ce Europă vrem să avem în următorii ani. Există noi misiuni pe care le avem în prezent de îndeplinit şi care în urmă cu 5 ani nu aveau amploarea de acum: protecţia graniţelor, securitatea, apărarea, protecţia mediului, lupta împotriva terorismului”, a declarat Oettinger.
Raport dur al Comisiei Europene: Autoritățile române nu respectă recomandările CE
Din cauza abaterii semnificative de la obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM) in 2016, Comisia Europeana a lansat in primavara acestui an procedura de deviere semnificativa (SDP) pentru România. "Intelegerea noastra este ca autoritatile romane nu intentioneaza sa actioneze potrivit recomandarilor facute. Ministrul Finantelor a confirmat ca obiectivul pentru 2017 ramane un deficit bugetar nominal de 3% din PIB, in timp ce o ajustare structurala in 2017 nu reprezinta o prioritate", se arata in Raportul publicat in 24 octombrie.
Deficitul structural al Romaniei a crescut la 2,5% din PIB in 2016, de la mai putin de 1% in 2015, ca urmare a reducerilor semnificative ale impozitelor indirecte si a cresterilor salariale in sectorul public. In consecinta, la 22 mai 2017, Comisia a emis un avertisment Romaniei si a propus lansarea procedurii de deviere semnificativa.
In recomandarea, aprobata la 16 Iunie 2017, Consiliul a cerut Romaniei sa ia masuri pentru a se asigura ca rata nominala de crestere a cheltuielilor publice nu va depasi 3,3% in 2017. Aceasta crestere ar corespunde unei ajustari structurale anuale de 0,5% din PIB, ceea ce reprezinta efortul minim necesapentru incadrarea in Pactulu de stabilitate si crestere (SGP).
Misiunea Comisiei s-a intalnit cu ministrul Finantelor, Ionut Misa, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei Romania Mugur Isarescu, membri ai Consiliului Fiscal din Romania si membri ai Consiliului de Administratie si cu cei ai comisiilor de specialitate ale Parlamentului Romaniei.
Constatarile misiunii (sinteză Hotnews.ro):
- Intelegerea noastra este ca autoritatile romane nu intentioneaza sa actioneze potrivit recomandarilor facute. Ministrul Finantelor a confirmat ca obiectivul pentru 2017 ramane un deficit bugetar nominal de 3% din PIB, in timp ce o ajustare structurala in 2017 nu reprezinta o prioritate. Rectificarea bugetului, adoptata de guvern la mijlocul lunii septembrie 2017, mentine tinta de deficit la 2,96% din PIB, in timp ce proiectia macroeconomica s-a imbunatatit. Aceasta cifra indica o deteriorare a deficitului structural in comparatie cu cel prevazut in bugetul initial din 2017, care planificase deja o orientare fiscala expansionista. Ministrul Finantele a sustinut ca recomandarea SDP a venit la sfarsitul anului, lasand un spatiu limitat de manevra aplicarii ajustarii structurale recomandate. Rectificarea bugetara recenta ridica, de asemenea, ingrijorari cu privire la calitatea finantelor publice.
- In ceea ce priveste structura bugetara, Romania a adoptat politici care sporesc consumul pe termen scurt (reduceri de impozite indirecte, cresteri ale salariile din sectorul public) si care sunt dificil de inversat, mai degraba decat politici care sa vizeze stimularea pe termen lung a cresterii economica (cum ar fi imbunatatirea absorbtiei fondurilor UE sau cresterea calitatii investitii publice).
- Ministrul Finantele a stabilit doua obiective pentru anul 2018: obiectivul principal al mentinerii unui deficit global de 3% din PIB si, ca obiectiv secundar, reducerea deficitului structural cu 0,5% din PIB. Misiunea a observat ca, avand in vedere decalajul pozitiv si din ce in ce mai mare al productiei, mentinerea deficitul nominal de 3% din PIB in 2018 ar insemna o deteriorare a pozitiei structurale.
- Conform previziunilor Comisiei, in scenariului in care actualele politici raman la fel, deficitul global ar urma sa creasca in 2018, la un nivel substantial mai mare de 3% din PIB, determinat de cresteri semnificative ale salariilor publice.
- Autoritatile intentioneaza sa transfere in totalitate contributiile sociale catre angajati, in scopul de a atenua impactul fiscal al Legii salarizarii unitare. Guvernul intentioneaza sa insoteasca aceasta schimbare cu o reducere a ratei contributiilor sociale totale, de la actual 22,75% pentru angajatori si 16,5% pentru salariati pana la 36% pentru angajati si reducerea impozitul pe venit de la 16% la 12% sau chiar 10%.
- De asemenea, guvernul are in vedere o reversare a reformei sistemului de pensii din 2008, care a introdus al doilea pilon de pensii. Autoritatile au in vedere o reducere a nivelului transferul contributiilor sociale, care, potrivit Sistemului European de Contabilitate (ESA) este clasificata in afara administratiei publice. Aceste transferuri se ridica la aproximativ 0,8% din PIB anual. O astfel de masura ar reduce deficitul fiscal pe termen scurt. Cu toate acestea, castigul fiscal s-ar risipi pe termen lung. In plus, o astfel de inversare ar putea avea implicatii negative pentru viabilitatea sistemului de pensii si pentru dezvoltarea pietelor de capital. Misiunea a avertizat impotriva adoptarii unor modificari profunde la sistemul de pensii in graba si fara o analiza adecvata doar din motivul de a reduce deficitul pe termen scurt. Nationalizarea activelor acumulate pe Pilonul II nu pare sa fie luata in considerare in acest moment.
- Misiunea a discutat, de asemenea, mecanismul TVA split. La la sfarsitul lunii august 2017, guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta de modificare a Codului Fiscal care obliga toti platitorii de TVA sa utilizeze conturi separate in scopuri de TVA incepand din ianuarie 2018. Misiunea a subliniat ca o astfel de situatie poate necesita o derogare prealabila de la Directiva privind TVA. Ministerul de Finante a contestat necesitatea unei derogari si a sustinut ca Comisia nu are informatii exacte despre aceasta masura.
- Banca Nationala a Romaniei a confirmat politica fiscala prociclica, acest lucru intarind preocuparile Comisiei cu privire la actualul mix de politici.
- Romania se afla in mijlocul unei mari cresteri economica, acesta fiind momentul ideal pentru a reconstrui tampoane fiscale pentru un moment in care cresterea va incetini. Cu toate acestea, pozitia fiscala a Romaniei a fost extrem de expansionista si, din aceasta perspectiva, politica fiscala a Romaniei pare imprudenta .
- Conducerea comisiilor de specialitate din Parlament considera ca este nevoie sa se schimbe directia politicii fiscale si sa se inceapa ajustarea structurala in 2018. Consiliul fiscal a impartasit preocuparile Comisiei cu privire la perspectivele fiscale. Potrivit Consiliului Fiscal, deficitul structural se va deteriora substantial in 2018 iar deficitul va trece pragul de 3% din PIB in absenta masuri fiscale compensatorii
Eurostat: România a înregistrat un deficit bugetar de 4,1% în trimestrul II. Cel mai mare din UE
România a înregistrat un deficit bugetar de 4,1% din Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, în trimestrul al doilea al acestui an. Comisia Europeana estimeaza ca Romania a incheiat trimestrul II din 2017 cu un deficit de 4,1%, cel mai mare din Uniunea Europeana, potrivit datelor corectate cu variatiile sezoniere care au fost publicate marti de Eurostat, citat de Hotnews.ro. Tinta asumata de guvernarea PSD-ALDE (fostul guvern Grindeanu) la constituirea bugetului de stat pe anul 2017 era de de 2,98% din PIB pe metodologia ESA sau 2,96% din PIB pe metodologia cash. La deficit bugetar peste limita de 3% din PIB intr-un stat membru Uniunea Europeana poate declansa procedura de deficit excesiv asupra acelei tari.
După România, cele mai mari deficite bugetare, date ajustate sezonier, le-au înregistrat Marea Britanie (3,4%), Franţa (2,8%), Portugalia (1,6%), Slovacia (1,4%), Austria şi Polonia (cu câte 1,2%).
Institutul european de statistica a revizuit si cifra pentru trimestrul I, la -3,6%, fata de precedenta estimare de 3,2%. Romania inregistreaza astfel cel mai mare deficit din intreaga Uniune.
Datele sunt calculate pe baza soldului ESA 2010 (European System of Accounts).
În noul program de guvernare al guvernului Tudose se arata ca toate masurile prevazute de executiv "se vor face respectand criteriile din Tratatul de la Maastricht, si anume un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB si o datorie publica mai mica de 60% din PIB".
