Pe aceeași temă
Conform sondajului publicat de Adevarul, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, PNL ar obţine 40,1% din totalul voturilor, iar PSD 36,3%. Intenţia de vot de care beneficiază PNL continuă să se deprecieze, PSD câştigând faţă de luna septembrie 1,3 procente în intenţia de vot. Singura formaţiune care ar mai intra în Parlament conform sondajului efectuat în lunile noiembrie-decembrie este UDMR.
Prima formaţiune aflată sub pragul electoral este Mişcarea Populară, care câştigă aproape 2% faţă de luna septembrie, ajungând la 4,4% intenţie de vot. Urmează ALDE, care înregistrează faţă de luna septembrie un avans de 1,4 procente. Urmează UNPR care ajunge de la 5,1% la 2,6%. Clasamentul este încheiat de M10 (cu 2,4%, faţă de 2% în septembrie), PSRO (cu 2,1%, faţă de 2% în septembrie), PRM (cu 1,1%, faţă de 1,3% în septembrie) şi PNŢCD (cu 1%, faţă de 1% în septembrie).
Aproape jumătate din populaţie (44,1%) nu a indicat o opţiune de vot (27,6% nehotărâţi, 10,5% nu merg la vot, 6% non-răspunsuri).
Analiza calitativa: sex, varsta, regiuni istorice
Analiza calitativă a votanţilor arata ca 41,6% din respondenţii bărbaţi ar vota PNL, iar 34% PSD. 38,1% din respondenţii de sex feminin ar alege PNL, 39,2% PSD.
Pe grupe de vârstă, 50,7% din respondenţii cu o opţiune de vot care au vârsta între 18 şi 34 de ani ar alege PNL, în timp ce doar 26,3% din aceeaşi categorie de vârstă optează pentru PSD. 43,5% din respondenţii cu o opţiune de vot care au vârsta între 35 şi 49 de ani ar alege PNL, respectiv 26,3% PSD. 37,3% din respondenţii cu o opţiune de vot care au vârsta între 50 şi 64 de ani ar alege PNL, iar 36,7% PSD. 27,1% din respondenţii care au vârsta de peste 65 de ani ar alege PNL, iar 55,6% PSD.
34,8% din respondenţii cu studii primare ar alege PNL, iar 50,4% PSD. 43,2% dintre respondenţii cu studii medii ar alege PNL, iar 34,% PSD. 35,7% dintre respondenţii cu studii superioare ar alege PNL, iar 29,5% PSD.
43,6% din respondenţii care locuiesc în mediul urban ar alege PNL, iar 31,2% PSD. 35,8% din respondenţii care locuiesc în mediul rural ar alege PNL, iar 42,6% PSD.
Pe regiuni istorice, 37,4% din respondenţii care locuiesc în Moldova, Bucovina ar alege PNL, iar 46,6% PSD. 41,5% din respondenţii care exprimă o opţiune de vot şi locuiesc în Muntenia, Oltenia, Dobrogea ar alege PNL, iar 38,9% PSD. 45,3% din respondenţii care locuiesc în Banat, Crişana, Maramureş ar alege PNL, iar 24% PSD. 37% din respondenţii care locuiesc în Transilvania ar alege PNL, iar 28,3% PSD.
Partide noi
47,2% din populaţie consideră că este nevoie de partide noi în România, deşi este reticentă cu privire la şansele ca asemenea formaţiuni să supravieţuiască, iar 40,7% le susţin apariţia deşi cele apărute în ultima perioadă au dezamăgit. 41,6% considerâ că toate partidele existente în România ar trebui să dispară şi să fie înlocuite cu unele noi.
Totuşi, doar 36,2% români ar vota un partid nou, iar 30,1% declară că nu sunt hotărâţi (21,4%) sau aleg varianta nu stiu (8,7%). Dintre cei 30,1% de respondenţi care nu sunt hotărâţi sau nu răspund la întrebarea privind disponibilitatea de a vota un partid nou înfiinţat, 28,7% ar fi dispuşi să acorde votul unei astfel de formaţiuni dacă ar promova persoane care nu au mai fost până acum afiliate politic.
