Pe aceeași temă
Peste 230 de milioane de euro din fondurile cheltuite pe baza unor proiecte europene au fost returnati catre Uniunea Europeana (UE) in urma unor corectii financiare, in perioada 2011-2014. Datele apar intr-un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP).
IPP a lansat, joi, concluziile preliminare ale cercetarii asupra Corectiilor financiare si potentialului de frauda cu fonduri europene.
“Conform datelor communicate de Autoritatile de Management, Directia Nationala Anticoruptie (DNA), Departamentul pentru Lupta Antifrauda (DLAF) si Autoritatea de Audit, pana la 31 decembrie 2014 s-au inregistrat corectii financiare in valoare de peste 230 milioane de euro”, arata Institutul pentru Politici Publice.
Cifrele au in vedere un numar total de contracte de finantare de aproximativ 17.000, potrivit Agerpres.
Studiul releva faptul ca au fost inregistrate 532 de suspiciuni de frauda si 188 de sesizari catre organele de urmarire penala. De asemenea, programul finantat din fonduri europene cu cea mai mare incidenta de suspiciune de frauda a fost Programul Operational Sectorial (POS) Mediu (9%), in timp ce programul cu cea mai crescuta incidenta de sesizare a organelor de urmarire penala – Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), cu un procentaj de 65%.
“Scopul demersului nostru este acela de a consolida capacitatea sistemului institutional din Romania, in primul rand de a identifica si de a preveni eventualele fraude cu bani europei, dar si de a sanctiona mai eficient situatiile in care apar fraude impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene in domeniul actiunilor publice”, a explicat directorul de programe al IPP, Elena Tudose.
De altfel, dupa cum a aratat si directorul adjunct al IPP, Adrian Moraru, o crestere spectaculoasa de cazuri privind fraude cu fonduri europene a inregistrat Directia Nationala Anticoruptie: de la 363 de cauze in 2011, la 585 in 2013 si 929 de cauza in 2014.
“DNA a si spus: suntem depasiti de numarul de sesizari care vin spre noi, unele foarte neprocesate, adica cei care ar trebui sa-si faca treaba pana sa ajunga sesizarea la DNA, si anume sa sesizeze mult mai bine acele fraude sis a separe cu adevarat cazurile semnificative care sunt demne cu adevarat de DNA (…), nu o fac”, a spus Moraru.
