Iohannis a trimis la CCR legea privind restituirea unor proprietati: Creeaza discriminare

Iulian Popescu | 25.11.2015

Preşedintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională Legea nr. 165/2013 care modifică două acte prin care este reglementată retrocedarea unor imobile confiscate pe timpul regimul comunist.

Pe aceeași temă

 

Argumentele prezentate în sesizarea Curții Constituționale:

 

Art. VII, nou introdus în legea supusă controlului de constituționalitate, îi exonerează pe președintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și, respectiv, pe președintele Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor de la plata amenzilor civile stabilite în temeiul art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

 

Exonerarea urmează să se aplice și retroactiv - va exonera de la plata amenzilor civile stabilite deja prin hotărâri judecătorești - ceea ce înseamnă că ar lipsi o hotărâre definitivă de caracterul ei executoriu,  iar aceasta este o încălcare a ordinii juridice a statului de drept și afectează buna funcționare a justiției, se spune în sesizare.

 

Hotărârea judecătorească reprezintă un act de aplicare a legii pentru soluționarea unui conflict de drepturi sau interese, constituind un mijloc eficient de restabilire a ordinii de drept democratice și de eficientizare a normelor de drept substanțial.

 

În plus, mai spune sesizarea președintelui Klaus Iohannis, articolul respectiv creează discriminare între subiecții de drept obligați să pună în executare o hotărâre judecătorească pronunțată în aceeași materie, îndepărtându-se de la scopul asigurării protecției constituționale a dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică.

 

Același art. VII din legea transmisă la promulgare încalcă și principiul fundamental al accesului liber la justiție consacrat de art. 21 din Constituție.

 

Potrivit art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, dreptul la un tribunal include și dreptul la executarea unei hotărâri judecătorești definitive pronunțate de orice jurisdicție competentă, făcând parte integrantă din noțiunea de proces. Acest principiu are o importanță deosebită în contextul unui contencios administrativ a cărui soluționare este determinantă cu privire la existența sau inexistența unui drept civil al justițiabilului. Protecția efectivă a justițiabilului și restabilirea legalității implică obligația pentru administrație să execute hotărârea jurisdicției sesizate. Dacă administrația, ca element al statului de drept ar omite sau ar întârzia să execute o hotărâre judecătorească, garanțiile art. 6 mai sus menționat, de care a beneficiat un justițiabil în faza judiciară a procedurii, ar deveni inutile. Or, dacă administrația este exonerată de la aducerea la îndeplinire a unei hotărâri judecătorești, prin neplata amenzilor civile stabilite în sarcina conducătorului unei autorități publice, accesul la justiție ar deveni teoretic și iluzoriu.

 

Totodată, imposibilitatea de executare a hotărârii judecătorești, ca urmare a exonerării de răspundere a conducătorului autorității publice, ar presupune lipsirea persoanei vătămate de o autoritate publică de garanțiile oferite de art. 52 din Constituție, respectiv dreptul la repararea pagubei.

 

Limitează dreptul la contestare

 

Potrivit articolul 17 alineatul 41, nou introdus, prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 președintele Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor nu este asimilat calității de conducător al autorității publice, în sensul acestei legi.

 

Lipsa menționării exprese a persoanei sau persoanelor care reprezintă Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor ar putea afecta exercitarea dreptului de a contesta în instanță deciziile emise de această autoritate publică.

 

În plus, dispoziția nou introdusă nu este corelată cu prevederile art. 17 și 18 din Legea nr. 165/2013, care spune că deciziile cu propunerea de acordare de măsuri compensatorii sunt emise sub semnătura președintelui Comisiei.

 

O asemenea derogare ar putea genera și interpretări diferite în practica judiciară cu privire la reprezentarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, în calitatea sa de autoritate publică în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ și, implicit, cu privire la capacitatea acestei autorități de a sta în judecată. În consecință, considerăm că prin efectul acestei norme se creează posibilitatea afectării dreptului constituțional al persoanei vătămate de o autoritate publică de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei, garantat de art. 52 alin. (2) din Constituție.

 

***

 

Legea a fost amendată după ce presedintele ANRP, George Baesu, si vicepresedintii sai si-au inaintat demisiile, în luna martie, premierului Victor Ponta, reclamand faptul ca din cauza unor instante judecatoresti ale petentilor nemultumiti de intarzierea unor despagubiri, sefii ANRP, in nume personal, sunt actionati in instanta si pusi sa plateasca amenzi consistente, din propriul buzunar, pentru motive care - sustin ei - nu li se datoreaza.



"Se cere amendarea presedintelui ANRP pentru neemiterea titlurilor de despagubire, in conditiile in care, in Romania, timp de doi ani (mai 2011 - iunie 2013) nu s-a emis niciun titlu de despagubire. Totodata, se cere amendarea vicepresedintelui responsabil cu Legea 9/1999 si Legea 290/2003 pentru nepalara unor despagubiri, in conditiile in care Ministerul Finantelor Publice nu a alocat in ultimii 5 ani decat 20%-25% din suma necesara acordarii acestor despagubiri, iar, incepand cu anul 2012, comturile ANRP au fost in permanenta blocate prin executari silite. In mod evident, in cadrul controlului judecatoresc, ar putea fi lesne constatat faptul ca nepunerea in executare a unor hotarari judecatoresti s-a datorat unor motive neimputabile conducerii ANRP", reclama Baesu si adjunctii sau de la ANRP.



Ei se plang si de faptul ca printr-o modificare a Legii 554/2004 privind contenciosul administrativ, initiata de Ministerul Justitiei, sunt obligati sa se deplaseze personal din Bucuresti in toata tara, la diferite Curti de Apel pentru a se judeca in litigiile in care petentii cer amendarea sefilor ANRP pentru nepunerea in executare sau intarzierea despagubirilor.

 

CITEȘTE ȘI: Conducerea ANRP, memoriu catre premierul Ponta: Avem sentimentul unei totale insecuritati cu privire la propriile persoane

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22