Pe aceeași temă
Invitat la TVR, președintel a vorbit despre reformarea partidelor, despre alegerile locale și modificare legii, despre numirea procurorului general și probabilitatea de a o menține pe Laura Codruța Kovesi în fruntea DNA, precum și despre Consiliul European ce va începe joi.
Despre posibilitatea schimbarii clasei politice (Hotnews):
- Eu sunt foarte optimist
- Sigur, avem foarte multi parlamentari cu probleme penale, dar ei sunt alesi din 2012
- Nu putem folosi vechiul parlament ca un argument pentru reformarea partidelor de acum
- Haideti sa ne uitam ce au facut partidele de cand am devenit presedinte si de cand i-am rugat insistent sa purceada la reforma interna
- PSD si PNL au facut pasi foarte hotarati intr-o directie buna: au adoptat criterii de integritate, au inteles ca pentru a avea un partid modern, nou, nu e nevoie sa ii dam pe toti afara, partidul in ansamblu trebuie sa capete un nou comportament, sa se deschida spre noi membri. Eu am semnale ca acest lucru se intampla, si PNL si PSD cauta sa atraga noi oameni noi
- Politica fara partide si fara politicieni nu exista
- Oamenii vot vota partide si partidele vor veni cu guverne politice
- Cred ca putem sa constatam tot mai des in discursul oamenilor din partide ca vor sa se reformeze
- Tot mai des liderii politici isi declara credinta ca trebuie sa luptam impotriva coruptiei, invoca integritatea ca si criteriu fundamental pentru a fi promovat cineva
- Aceste lucruri sunt generatoare de optimism. Eu cred ca partidele si politicienii au inteles ceva important: electoratul asteapta altceva
Despre numirea procurorului general (Știri TVR)
Am toată încrederea că ministrul Justiţiei va aplica o procedură care va duce la un nume care poate să fie procuror general. [...] Semnalele sunt că se va aplica o procedură similară ca la alegerea şefului DIICOT.
Am discutat chestiunea cu ministrul Justiţiei după ce procurorul general a demisionat. Doamna ministru m-a asigurat că va promova o procedură care av duce la selectarea unei persoane potrivite pentru această funcţie.
Despre menținerea Laurei Codruţa Kovesi la DNA
După ce se termină primul mandat al unui procuror şef sau procuror general, există varianta de procedură de la zero sau există varianta reconfirmării în funcţie, adică ministrul Justiţiei să propună aceeaşi persoană, care să fie reconfirmată, numită de preşedinte.
La DNA nu sunt eu acela care va confirma sau nu că se doreşte o reinvestire, dar, pe de altă parte, trebuie să fiu foarte sincer. Rezultatele obţinute de DNA, care sunt văzute, sunt lăudate, şi de noi, şi de alţii, cu siguranţă, ne duc cu gândul la posibilitatea destul de avansată a reconfirmării.
Sunt de acord cu legislaţia în vigoare (privind procedura de numire a procurorului şef al DNA, n.r) Este în perfectă concordanţă cu legislaţia similară din marea majoritate a ţărilor europene. (Știri TVR)
Despre alegerile locale
Eu, ca fost primar, cred că alegerile în două tururi sunt mai bune, dar, în acelaşi timp, trebuie să fim foarte serioşi şi foarte realişti: avem o lege nouă, încă nu are niciun an, s-a votat în primăvara lui 2015. Nu cred că este bine să schimbăm legile tot timpul - unele chiar înainte să le aplicăm vreodată. Cred că discuţia care se poartă pentru două tururi sau un tur este o discuţie importantă, dar trebuie să ţinem cont că noi avem o lege care nu s-a aplicat, încă, niciodată. Şi, probabil, nu este nici foarte bine ca felul în care se desfăşoară alegerile să fie schimbat în prag de alegeri.
Abordarea PNL mi se pare foarte legitimă. Fiecare-şi face calcule înainte de alegeri.
Nu există un conflict între premierul Cioloş şi PNL pe acest subiect. Premierul Cioloş a acţionat corect. Eu am desemnat un tehnocrat şi l-am rugat la vremea respectivă să prezinte în faţa Parlamentului un guvern tehnic. [...] Pe bună dreptate, premierul, care conduce un guvern tehnic, nu a dorit să tranşeze o chestiune care este eminamente politică. Această chestiune, obligatoriu, trebuie tranşată în Parlament, între partide, prin vot. Nici eu nu pot să mă amestec în această discuţie.
Relaţia cu PNL
O relaţia foarte corectă şi, în acelaşi timp, bună. Se ştie că preşedintele nu poate sp fie membru de partid. Dar, pe de altă parte, este evident că preşedintele care provine dintr-un partid păstrează o anumită relaţie, de preferat bună, cu partidul din care provine. Acest lucru a fost chiar discutat de către Curtea Constituţională.
Noul PNL funcţionează foarte bine. Că există în continuare cele două echipe, mi se pare normal. Nu a trecut nici un an de zile de când au fuzionat cele două partide - fiecare ştie exact din ce partid provine. Este foarte natural să există abordări care nu sunt identice. [...] Mie mi s-ar părea anormal să nu existe aceste discuţii.
Partide noi
Eu nu cred în aşa zisele partide prezidenţiale. Nu mi se par o soluţie şi nu voi merge pe linia unei astfel de soluţii. Cred că partidele existente au o şansă să se reformeze şi să devină mai puternice. Pe de altă pate şi eu am insistat, şi alţii - s-a schimbat legislaţia de înfiinţare a partidelor şi, în momentul de faţă, în România este extrem de simplu să înfiinţezi un partid nou. Acest lucru vin e n întâmpinarea dorinţei alegătorilor de a da şansa şi unor noi actori pe scena politică.
Cum negociază România la Bruxelles
Marea Britanie trebuie să rămână membră în Uniunea Europeană. O Uniunea Europeană fără Marea Britanie va fi foarte diferită de ceea ce avem acum. Nu cred că este asta o soluţie.
A doua chestiune, care pentru mine este foarte importantă şi am purtat nenumărate discuţii - pentru ca românii care trăiesc în Marea Britanie să nu ajungă în situaţia să fie defavorizaţi sau discriminaţi. Dacă ne uităm la ce se discută vedem că pachetul de modificări prezentat de preşedintele Consiliului European, domnul Tusk, şi negociat cu primul ministru al Marii Britanii conţine 4 capitole, dintre care 3 - guvernanţă, piaţa digitală, competitivitate - sunt convergente cu opţiunile noastre.
Nu credem că poate fi pusă în discuţie libera circulaţie. Nu acceptăm în niciun fel ca libera circulaţie să fie pusă sub semnul întrebării.
Nu putem accepta să apară o discriminare.
Beneficile sociale - e important să nu apară discriminări. UE nu este o uniune socială. Beneficiile sociale şi modul în care sunt acordate ele sunt stabilite la nivel naţional. Nu putem să impunem noi un anumit fel de sistem social în alt stat.
Dorim ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană, dar nu suntem dispuşi să acceptăm disciminări pentru români.
Am mai spus că nu suntem de acord ca o regulă, dacă se schimbă, să fie aplicată retroactiv.
Despre cotele de refugiaţi
Noi am făcut o ofertă la vremea respectivă, de a prelua un număr de migranţi. Repartizarea acelor cote nu s-a realizat niciodată petnru că centrele de primire în Grecia şi în Italia nu au fost pregătite pentru acest mecanism. S-a decis atunci un mecanism care s-a dovedit total nefuncţional. Problema a rămas suspendată şi nu cred că se va mai reveni la discuţia pe cote obligatorii.
Suplimentarea bugetului prezenţei militare în zona Europei de Est
Această alocare a unui buget de patru ori mai mare pentru iniţiativa de reasigurare europeană este o recunoaştere a faptului pe care l-a reiterat de fiecare dată când a venit vorba despre flancul estic: noi trebuie să avem o prezenţă NATO solidă, trebuie să fim pregătiţi pentru orice situaţie şi trebuie să avem grijă ca şi ţările care sunt chiar la flancul estic - România, Polonia, Ţările Baltice - să fie suficient de bine apărate.
Asta nu nseamnă că vrem să avem o atenţie în detrimentul flancului sudic - care este la fel de complicat, cu Siria, cu Libia şi aşa mai departe.
Această alocare vine să confirme că evaluarea naostră a fost corectă, a fost luată în seamă.
Relaţia cu Republica Moldova
România joacă un rol important, România are o relaţie specială cu Republica Moldova. Dorim să continuăm în acest fel. România sprijină Republica Moldova în parcursul ei pro-european. Însă România sprijină Republica Moldova şi pentru a aveam o economie mai solidă, mai bine structurată.
Moldova se poate baza pe România, suntem alături de ei. (Știri TVR)
