Pe aceeași temă
Legea a fost concepută de fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu (printr-o ordonanţă de modificare a ei) pentru ca spitalele să nu mai fie pepiniere de cadre politice, mancurtizate politic în deserviciul pacienţilor şi beneficiul partidului de la guvernare, pentru ca managerii lor să nu mai aibă nevoie să facă frumos în faţa şefilor de partid ca să poată fi numiţi la conducerea spitalelor, pentru ca selecţia lor să fie făcută strict pe criterii ale managementului profesionist. Legea avea un singur stăpân şi beneficiar: pacientul. Cu o eliberare a medicilor şi managerilor de spital de chingile politicii. Una dintre camerele actualului legislativ a respins-o pur şi simplu iar cealaltă a făcut-o de nerecunoscut, mutilându-i fondul şi schimbându-i sensul de la intenţia iniţiatorului. Legea a fost respinsă în Senat şi modificată până la pierderea fondului ei în Camera Deputaţilor. Mi-e ruşine de Senatul ţării mele, scria la acea vreme, decepţionat, fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu (foto).
Seful statului cere reexaminarea legii aratand ca aceasta "modifica substantial regimul juridic al incompatibilitatilor, in sensul largirii sferei activitatilor ce pot fi desfasurate de catre managerii serviciilor de ambulanta, respectiv ai spitalelor publice. Pe langa faptul ca aceste modificari legislative diminueaza in mod evident cadrul de integritate aplicabil categoriilor de manageri mentionate, fiind limitat excesiv scopul avut in vedere de legiuitorul delegat, noua formulare induce neclaritate in aplicarea legii. (...) . In plus, legea aflata la promulgare introduce compatibilitatea dintre functia de manager si activitatile desfasurate la solicitarea autoritatilor centrale sau locale. In absenta unor precizari legale din care sa rezulte natura activitatilor solicitate, precum si tipul autoritatii publice si domeniul in care aceasta isi desfasoara activitatea, textul este neclar, putand genera incertitudine juridica si aplicare discretionara."
De asemenea, "sunt abrogate prevederile din Legea nr. 95/2006 ce definesc conflictul de interese pentru managerii serviciilor de ambulanta, respectiv ai spitalelor publice. Referitor la efectele acestor abrogari, consideram ca acestea au drept consecinta deteriorarea calitatii sistemului sanitar romanesc, fiind in detrimentul direct al pacientilor. Practic, prin eliminarea conflictului de interese pentru managerii mai sus mentionati din O.U.G nr. 79/2016 se elimina singurul text din legislatie care reglementa conflictul de interese pentru aceasta categorie de personal", arata presedintele Klaus Iohannis in cererea de reexaminare.
Cererea de reexaminare transmisa de Klaus Iohannis Parlamentului:
Domnului Calin Popescu-Tariceanu
Presedintele Senatului
In temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constitutia Romaniei, republicata,
formulez urmatoarea
CERERE DE REEXAMINARE
asupra
Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 79/2016 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii
Obiectul de reglementare al Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 79/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii vizeaza functionarea organismelor consultative constituite la nivelul Ministerului Sanatatii, modificarea regimului juridic al incompatibilitatilor si al conflictului de interese, conditiile pentru ocuparea prin concurs a functiilor de conducere de la nivelul spitalului public si serviciilor de ambulanta, distributia angro si depozitarea medicamentelor. De asemenea, prin acelasi act normativ se modifica si regimul juridic al incompatibilitatilor si al conflictului de interese pentru managerii care asigura conducerea serviciilor de ambulanta judetene si a Serviciului de Ambulanta Bucuresti-Ilfov, precum si a spitalelor publice.
Consecintele pe care le genereaza sub aspectul integritatii si calitatii actului managerial din sistemul de sanatate impun insa reanalizarea de catre Parlament a tuturor acestor interventii legislative, cu atat mai mult cu cat Senatul (care a respins in integralitate O.U.G nr. 79/2016) si Camera Deputatilor (care a aprobat cu modificari O.U.G nr. 79/2016) au exprimat in cursul dezbaterilor parlamentare viziuni diferite ce s-au materializat prin adoptarea unor forme substantial si diametral opuse in ceea ce priveste continutul normativ al legii supuse promulgarii.
Art. unic pct. 4 - 6 si, in mod corespunzator, pct. 11 si 12 din legea transmisa la promulgare modifica substantial regimul juridic al incompatibilitatilor, in sensul largirii sferei activitatilor ce pot fi desfasurate de catre managerii serviciilor de ambulanta, respectiv ai spitalelor publice. Pe langa faptul ca aceste modificari legislative diminueaza in mod evident cadrul de integritate aplicabil categoriilor de manageri mentionate, fiind limitat excesiv scopul avut in vedere de legiuitorul delegat, noua formulare induce neclaritate in aplicarea legii. Astfel, in legea aflata la promulgare se utilizeaza doar sintagma "activitati salarizate si/sau indemnizate" spre deosebire de sintagma "oricaror altor functii salarizate, nesalarizate sau/si indemnizate". Textul nu mai face referire la functiile nesalarizate si pastreaza compatibilitatea cu activitatile nesalarizate. In plus, legea aflata la promulgare introduce compatibilitatea dintre functia de manager si activitatile desfasurate la solicitarea autoritatilor centrale sau locale. In absenta unor precizari legale din care sa rezulte natura activitatilor solicitate, precum si tipul autoritatii publice si domeniul in care aceasta isi desfasoara activitatea, textul este neclar, putand genera incertitudine juridica si aplicare discretionara.
Totodata, prin art. unic pct. 7 si pct. 12 sunt abrogate prevederile din Legea nr. 95/2006 ce definesc conflictul de interese pentru managerii serviciilor de ambulanta, respectiv ai spitalelor publice. Referitor la efectele acestor abrogari, consideram ca acestea au drept consecinta deteriorarea calitatii sistemului sanitar romanesc, fiind in detrimentul direct al pacientilor. Practic, prin eliminarea conflictului de interese pentru managerii mai sus mentionati din O.U.G nr. 79/2016 se elimina singurul text din legislatie care reglementa conflictul de interese pentru aceasta categorie de personal. In acest sens, semnalam ca din analiza coroborata a Legii nr. 161/2003 si a Legii nr. 176/2010, a O.U.G. nr. 79/2016 si a legii aflate la promulgare rezulta ca a fost eliminata posibilitatea ca managerii care asigura conducerea serviciilor de ambulanta judetene si a Serviciului de Ambulanta Bucuresti-Ilfov, precum si ai spitalelor publice sa fie sanctionati pentru conflictul de interese. Faptul ca in Legea nr. 176/2010 se mentine obligatia depunerii declaratiilor de avere si de interese pentru persoanele cu functii de conducere si de control din cadrul unitatilor sistemului de invatamant de stat si unitatilor de stat din sistemul de sanatate publica (art. 1 pct. 32) nu presupune in mod automat, in absenta unui text de lege special, posibilitatea de a sanctiona aceasta categorie de personal pentru existenta conflictului de interese. Mai mult decat atat, spre deosebire de notiunea de functionar public in sensul legii penale, notiunea de functionar public din Legea nr. 161/2003 este mai restransa, referindu-se la persoanele care indeplinesc o functie publica, al caror statut este reglementat de Legea nr. 188/1999, precum si de alte legi speciale.
La art. unic, pct. 14 din legea transmisa la promulgare - alin. (5) al art. 185 din Legea nr. 95/2006 - apreciem ca textul este neclar. Pe de o parte, nu se precizeaza autoritatea competenta a face numirea in functie a sefilor de sectie, de compartiment, de laborator, de birou si de serviciu medical. Pe de alta parte, norma se refera direct la prelungirea unui contract de administrare fara a face vreo referire la incheierea acestuia (cum de altfel se prevede in legislatia in vigoare).
La art. unic pct. 14 din legea transmisa la promulgare, alineatul (7) al art. 185 prevede ca: "in spitalele clinice, functia de director medical, director de cercetare, sef de sectie medicala, sef de compartiment medical, sef de laborator medical, sef de serviciu medical si sef birou medical se ocupa de catre un cadru didactic universitar medical desemnat in urma concursului sau examenului organizat de senatul institutiei de invatamant medical superior public in cauza." Avand in vedere ca spitalele clinice functioneaza in subordinea Ministerului Sanatatii (care aproba organigrama si structura functionala, statul de functii si bugetul spitalului public prin atributiile sale de ordonator principal de credite) sau se afla in subordinea autoritatilor administratiei publice locale, organizarea concursului pentru ocuparea functiilor de conducere de catre o alta structura (senatul institutiei de invatamant medical superior public), care se afla in subordinea unui alt minister, respectiv Ministerul Educatiei Nationale (fara atributii de ordonator principal de credite sau in aprobarea structurii organizatorice a spitalului public/clinic universitar) este nefunctionala. Totodata, nu exista certitudinea ca la nivelul universitatilor de medicina si farmacie poate fi garantata la nivelul disciplinelor de management sanitar prezenta unui numar suficient de cadre didactice care sa asigure desfasurarea in bune conditii a concursurilor sau examenelor de ocupare a posturilor de conducere medicale din spitalele clinice universitare existente la nivel national.
In plus, la art. unic pct. 17 in continutul Legii nr. 95/2006 se introduce un nou alineat, alineatul (91) al art. 185, care prevede ca "in cazul spitalelor clinice, procedura de organizare si desfasurare a concursului pentru ocuparea functiei de director medical, director de cercetare, sef de sectie medicala, sef de compartiment medical, sef de laborator medical, sef birou medical si sef de serviciu medical, inclusiv conditiile de participare la concurs, se stabilesc de catre senatul institutiei de invatamant medical superior public in cauza, in colaborare cu Ministerul Sanatatii sau autoritatea publica locala, dupa caz". Astfel, este facilitata implicarea universitatilor de medicina si farmacie publice in activitatea spitalelor clinice, intrucat li se permite atat stabilirea criteriilor de participare la concurs cat si procedura de organizare si desfasurare a concursului. Aceasta implicare a universitatilor in politicile de resurse umane ale spitalelor clinice, care si-ar putea gasi justificare in cazul acelor functii ce implica activitate didactica, de predare pentru studentii si rezidentii inmatriculati in sistemul educational, trebuie reanalizata sub aspectul oportunitatii extinderii acesteia si in cazul functiilor a caror componenta administrativ-organizatorica este predominanta (sef compartiment medical, sef birou medical si sef serviciu medical). Aceasta solutie legislativa nu se coreleaza, totodata, cu modalitatea in care legiuitorul a reglementat relatia contractuala dintre managerul spitalului public si Ministerul Sanatatii. Astfel, potrivit noului alin. (7) al art. 176 contractul de management se incheie pe o perioada de trei ani si modelul sau cadru (planul de management al candidatului, indicatorii de performanta a activitatii, programul de lucru si conditiile de desfasurare a activitatii) este aprobat prin ordin al ministrului sanatatii. De asemenea, apreciem ca nu se justifica limitarea ocuparii acestor functii doar de catre un cadru didactic universitar medical.
Fata de argumentele expuse mai sus si avand in vedere competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicitam reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 79/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.
Presedintele Romaniei
Klaus - Werner Iohannis
Vlad Voiculescu: Nu dorim spitale conduse in functie de interese politice
OUG 79 a fost respinsa de Senat pe data de 16 ianuarie. La Camera Deputatilor, Guvernul Grindeanu a atasat un punct de vedere negativ, cerand la randul sau ca Ordonanta de Urgenta emisa de Guvernul Ciolos sa fie respinsa. In cele din urma, Ordonanta a trecut de Camera Deputatilor, dar cu modificari radicale.
Ordonanta de Urgenta privind managementul spitalelor fusese adoptata in noiembrie 2016 de Guvernul Ciolos.
Vlad Voiculescu, ministrul Sanatatii la acea vreme, spunea ca aceasta prevede doua lucruri importante: deschiderea functiilor de manager in spitale pentru toti cei care au competente in acest sens si interdictia ca managerii de spitale sa detina functii de conducere in partide politice. "Nu dorim spitale conduse in functie de interese politice - am avut asta in destule cazuri in ultimii 25 de ani in toata tara si, dupa cum stim, sefii partidelor politice, in general, se trateaza la spitalele din strainatate chiar pentru afectiuni mai putin complexe", a aratat ministrul Sanatatii.
De asemenea, au fost extinse si incompatibilitatile pentru manager si ceilalti membri ai comitetului director - director medical, director financiar-contabil si, in spitalele cu peste 400 de paturi, directorul de ingrijiri. Astfel, aceste functii devin incompatibile cu cele de conducere, administrare si control in partide politice sau societati comerciale.
Prin aceasta Ordonanta de Urgenta era extins si conflictul de interese pentru persoanele din conducerea spitalelor si cu: "detinerea de catre sotul/sotia, rudele ori afinii pana la gradul al IV-lea, inclusiv ai managerului, a functiei de membru in comitetul director, sef de sectie, laborator sau serviciu medical sau a unei alte functii de conducere, inclusiv de natura administrativa, in cadrul spitalului la care persoana in cauza exercita functia de manager; alte situatii in care managerul, sotul/sotia, rudele ori afinii managerului pana la gradul al IV-lea inclusiv au un interes de natura patrimoniala care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a functiei de manager".
In plus, un manager sau membrii comitetului director urmau sa nu aiba voie sa primeasca finantare pentru activitatile didactice sau de cercetare stiintifica din partea furnizorilor de bunuri si servicii ai spitalului. O eventuala finantare ar putea afecta exercitarea functiei de manager in conditii de impartialitate, existand riscul avantajarii sub diverse forme a respectivilor furnizori in relatia cu spitalul, se men'ioneaza in actul normativ.
Pentru sefii de sectii urmau sa fie organizate concursuri, fostul ministru al Sanatatii motivand ca aceasta reprezinta metoda cea mai obiectiva si transparenta pentru desemnarea celei mai potrivite persoane pentru ocuparea acestor functii. De asemenea, managerul va avea un program fix, in care nu isi poate parasi postul. Astfel, programul managerului se desfasoara intre orele 8.00 si 16.00, iar "orice activitate medicala, didactica, de cercetare stiintifica si de creatie literar-artistica poate fi exercitata doar in afara acestui interval".
