Pe aceeași temă
Judecătorii solicită un termen mai mare, de până la 5 luni, pentru redactarea motivării și publicării ei odată cu pronunțarea deciziei, mai cu seamă în cazul dosarelor penale de la Înalta Curte de Casație și Justiție, ținându-se astfel cont de complexitatea cazurilor.
Magistrații solicită și reglementarea unui nou caz de suspendare a curgerii termenului de prescripție a răspunderii penale, între închiderea dezbaterilor și pronunțarea/redactarea hotărârii, pentru a se evita situația intervenirii prescripției în această perioadă.
Unii magistrați solicită redactarea motivării și publicării ei odată cu pronunțarea deciziei și în cazul justiției civile și a CCR, nu doar în cazul justiției penale. Tribunalul de contencios constituțional (CCR) a impus obligativitatea redactării motivării și publicării ei odată cu pronunțarea deciziei doar în cazul dosarelor penale.
PNL și USR PLUS au depus o inițiativă legislativă care aduce modificări Codului de procedură penală (CPP), printre care obligativitatea pronunțării hotărârii judecătorești în maximum 30 de zile de la încheierea dezbaterilor și publicarea motivării în aceeași zi cu pronunțarea.
Inițiativa mai prevede că, în cazuri temeinic justificate, pronunțarea poate fi amânată succesiv de trei ori pe o perioadă de câte 30 de zile, dar niciodată aceasta nu poate avea loc mai târziu de 90 de zile de la încheierea deliberărilor.
În prezent, CPP prevede că decizia se pronunță în maximum 15 zile de la încheierea deliberărilor, iar motivarea se publică în 30 de zile de la pronunțare, însă termenul nu este obligatoriu, ci o recomandare.
Prin urmare, au existat cazuri când motivarea unei decizii judecătorești a întârziat chiar și mai mult de 2 ani.
Proiectul de modificare a CPP vine după decizia Curții Constituționale de la începutul acestei luni, potrivit căreia este necesar ca hotărârea judecătorească în dosarele penale să fie motivată în fapt şi în drept la data pronunţării deciziei. CCR a precizat că redactarea motivării ulterior deciziei lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil.
Semnatarii inițiativei legislative sunt senatoarele Iulia Scântei (PNL), Alina Gorghiu (PNL), Anca Dragu (USR PLUS) și deputatul Ioan Cupșa (PNL).
Senatul este primă cameră sesizată în acest caz, forul decizional fiind Camera Deputaților.
