Pe aceeași temă
” Cu privire la procurorii care ocupă pozițiile de la vârful Ministerului Public, două chestiuni trebuie luate în considerare: pe de o parte, cine face numirea și conform căror criterii (pentru a împiedica influențele politice), iar pe de altă parte cine îi poate revoca din funcție și pentru ce motive.
Îmcă din 1968 la vârful Parchetului erau numite persoane (nu neaparat procurori) de către Legislativ, respectiv de către Executiv. Urmare a reformei din 2004-2005, s-a ajuns la concluzia ca numirea să o facă Președintele statului la propunerea ministrului justiției, dar cu avizul consultativ al CSM. Evident, este de dorit excluderea factorului politic de la numire, ceea ce implică ca procedura de recrutare să o desfășoare CSM, iar rolul Președintelui țării să fie doar pentru învestire formală, aspect acceptat de Curtea Constituțională prin decizia nr. 375/2005.
Dar aceeași grijă trebuie manifestată și cu privire la revocarea procurorilor șefi din funcțiile de conducere, aceasta fiind principala armă pe care politicul o deține cu privire la cariera lor. După mine, revocarea ar trebui decisă de cel care face numirea, dar ea să survină numai la inițiativa CSM, în urma unor investigații făcute de Inspecția Judiciară”, a spus judecătorul Cristi Danileț pentru Revista 22.
Declarația judecătorului vine în contextul în care, marți, la Comisia juridică a Senatului va fi dezbătut proiectul prin care șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu modifică fundamental procedura numirii și a revocării șefilor de instanțe și de Parchete. Juriștii din Senat vor dezbate marți proiectul initiat de C.P. Tariceanu care-i exclude pe presedinte si pe ministrul de Justitie din procedura numirii șefilor de Parchete și ai Curții Supreme. Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputatilor, Senatul fiind Camera decizională.
