Jumătătate dintre cetățenii Republicii Moldova nu vor unirea cu România, dar majoritatea vrea în UE

Redactia | 30.06.2023

Mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi în cadrul unui sondaj realizat în Republica Moldova se pronunţă împotriva unirii cu România, în favoarea aderării la UE şi împotriva intrării în NATO.

SHARE 10

Pe aceeași temă

La întrebarea „Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum (vi s-ar cere să votaţi) cu privire la unirea Republicii Moldova cu România Dvs. aţi vota pentru Unire sau împotriva Unirii?”, 40% au răspuns că ar vota pentru unire, în timp ce 50,3% au declarat că ar vota împotrivă.

Mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi (58,5%) declară că ar vota în favoarea aderării la UE în cazul unui referendum, iar 30% ar vota împotrivă.

În ceea ce priveşte aderarea la NATO, mai mult de jumătate, 52,6% ar vota împotrivă, iar 33,4% s-ar pronunţa în favoarea aderării.

Aproape un sfert dintre subiecţi consideră că Putin personal poartă cea mai mare vină pentru războiul din Ucraina, celelalte răspunsuri fiind, în ordine: SUA - 17,8%, Federaţia Rusă - 15,9%, conducerea Ucrainei - 11,7%, NATO - 9,6%, ambele ţări - 4,8%.

Un alt sondaj realizat în noiembrie 2022 arăta că 42,5% dintre respondenți susțin că ar vota pentru unirea celor două țări.

Sondajul mai arată că Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este politicianul care se bucură în continuare de încrederea celor mai mulți moldoveni.

30,1% din respondenți au răspuns că Maia Sandu este personalitatea politică în care au cea mai mare încredere. Ea este urmată de secretarul executiv al PSRM, Igor Dodon, și politicianul fugar Ilan Șor, cu 5,4% și, respectiv, 4,1%.

Dacă duminică viitoare va avea loc alegeri prezidențiale, Sandu ar primi 37,9% din voturi.

Pe locul doi s-ar clasa Igor Dodon, cu 14,2% din voturi, iar pe cel al treilea, edilul Capitalei, cu 6,2% din voturi.

Sondajul a fost realizat de Centrul de Studii Sociale şi Marketing „CBS-Research”, cu suportul financiar al Uniunii Europene, în intervalul 10 – 19 iunie, pe un eşantion de 1121 persoane cu vârstă de 18 ani şi mai mult, prin interviu telefonic moderat de intervieator (CATI).

Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, cu o eroare maximală de +2,5% Chestionarul a fost disponibil în limbile română şi rusă, oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta. 

Comentarii 6

S. - 07-05-2023

Citesc cu interes comentariile anterioare. Îmi pun întrebarea: ,,Câți dintre dintre dumnealor urmăresc constant mass-media din RM ?". Una din impresiile mele, după ceva absorbție a informațiilor din diverse surse, este legată de faptul că moștenirea rusească și sovietică a lăsat o amprentă indelebilă în mentalul românilor basarabeni. Mulți dintre ei, chiar majoritatea, nu par să se considere etnici români. Limba română pe care o vorbesc mi se pare o limbă română ,,alternativă" - un hibrid straniu între română și rusă. Nu toți vorbesc astfel, dar o bună parte. Relația multora cu România pare tranzacțională: ,,Dă-mi ceva ca să îți dau și eu ceva" (fidelitatea mea, de exemplu). În plus, au minorități care sunt ostile României, din cauza propagandei rusești. Se poate spune ca Rusia a reușit să ne despartă, deci situația celor două Românii nu poate fi comparată cu a celor două foste Germanii.

Răspunde

Emil din Dublin - 07-04-2023

Da, dar cealalata Jumătătătătate vrea.

Răspunde

gica - 06-30-2023

Unirea cu Romania nu este de actualitate .Nimeni nu vrea unirea .Schimbarile politice ar fi atit de mari incit partidele traditionale romanesti ar fi supuse unei presiuni enorme .Este ca si cum ai da puterea altora .In UE e alta treaba .Beneficiile sunt mari si ele inlocuiesc lipsurile actuale pe masura ce Rusia nu mai este o alternativa pentru nimeni .

Răspunde

tibi - 06-30-2023

M-am întrebat ce s-a întâmplat în Basarabia, Transilvania, Bucovina după unirea din 1918 de apar azi politicieni romani ca I. Dodon? O parte a unui răspuns poate fi găsit în Memoriul PNT către regele Carol II. Bucureștiul a trimis în orașele din teritoriile alipite, în poziții de conducere, fie foști ofițeri, fie specializații politicienii ai tavernelor căpitalei. Principala lor preocupare a fost capusarea orașelor respective. Așa că opțiunea de azi a cetățenilor Rep. Moldova este explicabilă.

Răspunde

Mircea Oprea - 06-30-2023

Probabil că moldovenilor le este încă vie în memorie proasta administrare interbelică a Bucureștiului în perioada cât Basarabia revenise României. Ne-am comportat cu totul mizerabil cu foarte rare excepții. Este o poveste cumplit de tristă și nu putem avea nicio pretenție de la moldoveni să dorească unirea. Ar fi fost poate că un moment prielnic prin 1990, când podul de sticle de șampanie și cutii de ciocolată de la trecerea de cale ferată Ungheni s-a transformat mai apoi în pod de flori peste Prut, apoi în pod de gheață, ca în final să fie un pod cu țigări de contrabandă... Cine și de ce și-ar dori unirea cu România, o țară în care Parlamentul pare o adunătură de țațe și scandalagii de mahala, toți dornici de un loc călduț și sigur, iar Guvernul o înjghebare de gunoaie reciclate periodic și care se dau de ceasul morții după o sinecură. Da, țara asta mai poate fi dezirabilă ca un loc de tranziție spre Europa pentru cetățenii non-UE, dar nu ai cum să-ți legi viitorul de destinul României. Și asta datorită politicienilor noștri, nu avem de dat vine pe altcineva. Acum sunt destui patrioți moldoveni care doresc așa-zisa statalitate doar astfel reușind să supraviețuiască o elită politică și de afaceri, cu parlament și guvern propriu care, pierzând privilegiile, ar trece în planul doi sau ar dispărea cu totul prin unirea cu România. Moldova rămâne o fată bătrâioară îmbrăcată în rochie mireasă, în preajmă cu mirii din vecini. Doi dintre ei se bat și-al treilea crede că va câștiga premiul... tot făcându-i cu ochiul miresei către UE!

Răspunde

Ion - 06-30-2023

Pai nici romanii nu suporta jaful, crimele si atrocitatile Romaniei, daramite moldovenii.

Răspunde

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22