Pe aceeași temă
La intrarea la sedinta CSM, Lazar a sustinut ca scandalul nu este in DNA, ci in jurul institutiei si a fost "produs, nu dezinteresat, de anumite canale media" , fiind avantajati ”cei care doresc oprirea luptei anticoruptie (...) Nu sunt tensiuni. Faptul ca cineva comite o fapta in DNA nu inseamna tensiuni (...) Se va demonstra ca DNA e capabila sa isi clarifice probemele".
Mai mult, procurorul general a dat asigurari ca DNA "este o structura de elita a Ministerului Public, in care UE a investit bani multi, care are un corp de elita".
"Sugerati dumneavoastra ca exista scandal in DNA. Scandalul este in jurul DNA. (...) Eu va asigur ca DNA este o structura de elita a Ministerului Public, in care UE a investit bani multi, cu un corp de elita. DNA isi va clarifica in zilele urmatoare toate problemele. Scandalul este produs, nu dezinteresat, de anumite canale media care isi doresc oprirea luptei anticoruptie. Faptul ca cineva a gresit nu inseamna in DNA tensiuni. Acel cineva va fi gasit si lucrurile se vor clarifica”, a spus procurorul general.
CITESTE SI Demolarea DNA. Va supraviețui Kövesi?
Cat despre ancheta declansata de Laura Codruta Kovesi care a dorit sa isi supuna colegii la testul poligraf pentru a afla care dintre ei a realizat inregistrarile difuzate de RTV, Lazar sustine ca "detectorul de minciuni este un dispozitiv care e utilizat pentru a verifica sinceritatea (...) Nu e o regina a probatiunii, dar poate sa ajute pe cel care face verificarile sa determine dintr-un cerc mai mare de suspecti incotro sa mearga investigatia".
Procurorul general a afirmat ca nu a primit "nicio instiintare oficiala" privind evaluarea pe care ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a anuntat-o ieri pentru activitatea manageriala de la DNA si la Parchetul General, dar a adaugat ca "ministrul Justitiei are dreptul sa ceara o asemenea verificare".
Ca urmare a difuzarii de catre Romania TV a unor inregistrari despre care DNA spune ca sunt trucate, in care se aude vocea Laurei Codruta Kovesi, care pare ca ii cearta pe procurori ca nu-si fac treaba si ca institutia devine astfel tot mai expusa atacurilor, a aparut un imens scandal legat de modul cum se fac anchetele in Directia Anticoruptie.
In plus, sefa DNA a declansat o ancheta interna pentru a afla cum au ajuns acele inregistrari in presa si a cerut tuturor procurorilor sa se lase supusi unei testari cu detectorul de minciuni. Trei procurori, printre care Doru Tulus, au refuzat.
Tudorel Toader a declarat, luni, ca are la dispozitie "doua parghii de declansare a procedurilor de verificare" la DNA si la Parchetul General, si anume sa desemneze un procuror care sa evalueze activitatea manageriala a sefilor celor doua institutii, iar cea de a doua cale este sa sesizeze Inspectia Judiciara.
"Amandoua au fost dispuse de MJ, o procedura nu o exclude pe cealalta, o procedura nu se declanseaza numai impreuna cu cealalta", a explicat ministrul.
Inspectia judiciara anunta ca a demarat evaluarea
Inspectorul sef al Inspectiei Judiciare de pe langa CSM a semnat ordinele pentru inceperea controalelor privind eficienta manageriala la Parchetul General si DNA, potrivit unui comunicat al institutiei. Inspectorul sef Lucian Netejoru (foto) a stabilit obiectivele controalelor si componenta echipelor de inspectori judiciari.
Concluziile rapoartelor de control vor fi inaintate Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
- Tudorel Toader: A venit vremea clarificarilor la DNA. Am sesizat IJ pentru o evaluare de fond
Tudorel Toader, ministrul Justitiei, a declarat luni ca a sesizat Inspectia Judiciara pentru a face o evaluare "de fond" a activitatii manageriale la DNA si la Parchetul General, iar masurile care vor fi propuse in urma acestei evaluari "vor fi proportionale disfunctionalitatilor constatate".
"La cele doua autoritati nu au fost facute evaluari de fond privind activitatea manageriala din 2007. Zece ani de zile o institutie sa nu fie verificata nu stiu daca e tocmai in regula", a spus Tudorel Toader, intr-o conferinta de presa, conform HotNews.
"Va asigura ca masurile propuse vor fi proportionale disfunctionalitatilor constatate", a adaugat Tudorel Toader, mentionand ca "a venit vremea clarificarilor la DNA".
Acesta a precizat ca sustine "cu toata convingerea continuarea luptei impotriva coruptiei" dar a adaugat ca "lupta impotriva coruptiei nu inseamna numai DNA, aplicare de pedepse si condamnari, ci inseamna in primul rand prevenirea faptelor de coruptie".
"Nici Inspectia Judiciara nici ministrul Justitiei nu se pot substitui autoritatii pe care o are procurorul in solutionarea cauzei. E vorba de o evaluare a activitatii parchetului de pe langa ICCJ, a managementului respectivelor autoritati", a subliniat Toader.
In ceea ce priveste recentele dispute de la DNA, Tudorel Toader a mentionat ca nu poate spune el daca inregistrarile audio care au aparut in poresa sunt adevarate sau nu, dar la CSM este in curs procedura de verificare a respectivelor inregistrarii.
In urma controlului pe care il verifica Inspectia Judiciar, "sper sa se constate ca nu avem o justitie selectiva" si "sper sa se respecte si cronologia solutionarii functie de cronologia inregistrarii" cauzelor, a continuat el.
"Ca ministru sunt obligat sa nu vad numai partea pozitiva, sa vad si partea negativa, si faptul ca din pacate multi cetateni sunt arestati, urmariti penal, anchetati, trimisi in judecata eventual si condamanti ca ulterior sa se constate ca sunt nevinovati, ceea ce e o adevarata tragedie pentru cel in cauza si o pata pe obrazul justitie din Romania", a declarat ministrul Justitiei.
El a notat ca nu ar califica drept "scandal" recentele dispute din cadrul DNA, ci mai degraba "controverse", care au si "o parte pozitiva: se scot la suprafata eventualele disfunctionalitati, neconcordante".
Intrebat daca ia in calcul o discutie cu Laura Codruta Kovesi, Tudorel Toader a spus ca "cel putin pe moment nu", deoarece ar insemna sa se substituie inspectiei judiciare, ceea ce nu are voie.
"Ministrul Justitiei nu ii cheama pe cei reclamati, deoarece s-ar duce in zona controlului. Ministerul Justitiei are rolul de a asigura echilibrele, buna functionalitate iar buna functionalitate nu o asigur vorbind cu procurorul sef ci cerand Inspectiei Judiciare respectivele verificari"., sustine Toader.
Context
Laura Codruta Kovesi a facut cerere de revocare din functie a procurorilor Mihaela Moraru-Iorga si Doru Țuluș, fost sef al sectiei a II-a din DNA. Cei doi ar fi refuzat sa se supuna testului poligraf in cadrul anchetei desfasurate dupa difuzarea in presa a unor inregistrari cu sefa DNA.
Doru Tulus si Moraru-Iorga au reclamat-o, in 26 iunie, pe Kovesi la Inspectia judiciara a CSM pentru metodele folosite in aceasta ancheta interna, considerind ca acestea sunt umilitoare si încalcă independența procurorului. Ancheta declansata urmareste sa afle cine sunt cei care au livrat Romania TV înregistrările potrivit cărora șefa DNA ar fi pus presiune pe subordonați pentru a livra dosare și anchete la comandă.
Cazul este instrumentat de procurorii Gheorghe Popovici si Marius Iacob, care au fost si ei raclamati de Iacob si Moraru la Inspectia Judiciara.
Surse judiciare au declarat pentru revista 22 ca exista indicii serioase care conduc spre ipoteza ca Doru Tulus ar fi facut pe ascuns inregistrarile cu pricina. Acelasi surse ne-au declarat ca procurorul Tulus, prieten apropiat cu Daniel Morar, fost sef al DNA, actualmente judecator la CCR, are ”un dinte impotriva lui Kovesi”, ”si-a pierdut busola” si a ”facut fapte grave”.
Contactat de Romania curata, Doru Tulus a declarat :” Nu am făcut eu înregistrările şi nu aş face nicodată aşa ceva pentru că nu mi se pare un lucru corect”, a declarat procurorul Doru Ţuluş pentru România Curată.
Totodata, Parchetul general a aprobat incetarea delegarii celor doi procurori pe functiile de sefi de serviciu in cadrul DNA.
Lumeajustitiei.ro a publicat in exclusivitate plangerea formulata de procurorii DNA Doru Tulus, Mihaela Iorga Moraru si Nicolae Marin impotriva sefei DNA Laura Codruta Kovesi si depusa la Inspectia Judiciara, in atentia inspectorului-sef Lucian Netejoru. Plangerea la Inspectia Judiciara a fost facuta in aceeasi zi in care procurorul sef sectie din DNA, Gheorghe Popovici, i-a sunat pe procurorii Doru Tulus, Mihaela Iorga Moraru si Nicoale Marin pentru a le cere sa efectueze testul poligraf, solicitari care au fost respinse de catre toti cei trei procurori.
Sesizarea are ca scop aducerea la cunostinta inspectorilor judiciari a unor aspecte „extrem de grave constatate in activitatea Directiei Nationale Anticoruptie” care imbraca forma atat a unor fapte penale, cat si abateri disciplinare.
Conform plangerii, procurorii DNA Gheorghe Popovici si Marius Iacob si-au audiat proprii colegii procurori din cadrul Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, in vederea identificarii „persoanei care ar fi inregistrat aceasta sedinta”. Mai mult, in data de 20 iunie 2017, insasi sefa DNA Laura Kovesi a transmis in mesaj procurorilor din cadrul Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie in care le-a comunicat ca a fost stabilit un cerc de suspecti format dintr-un „el” si o „ea”, iar acestia „sunt infractori si trebuie pedepsiti”.
Punct de vedere al DNA remis Revistei 22, cu privire la solicitarea de încetare a delegării pentru procurorii Țuluș și Moraru , prin care oficial Kovesi îi impută procurorului Ţuluş că şi-a vândut drepturile litigioase asupra unor restanţe salariale omului de afaceri Mihai Rotaru, anchetat ulterior de DNA în două dosare ANRP cu restituri ilegale de zeci de milioane de euro. Procuroarei Moraru i se reproşează că nu a înregistrat legal un denunţ.
La data de 29 iunie 2017, procurorul șef DNA a transmis Secției de procurori a CSM cererea de avizare a revocării din funcția de procuror al DNA a doamnei Moraru Iorga Mihaiela, pentru faptul că nu a înregistrat un denunț în conformitate cu dispoziții lelegale și nu l-a prezentat spre repartizare procurorului șef al Secției din care făcea parte. Neprezentarea denunțului a avut drept consecință imposibilitatea aplicării unor dispoziții procesual penale în raport cu persoane cercetate.
La data de 29 iunie 2017, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a aprobat încetarea delegării doamnei Moraru Iorga Mihaiela din funcția de procuror șef al Serviciului de combatere a macrocriminalității economico – financiare din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.
La aceeași dată, a fost transmisă și cererea de avizare a revocării din funcția de procuror al DNA a domnului Doru Florin Țuluș pentru existenta unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea sa este afectată, având în vedere că a soluționat dosare penale în care era implicată o persoana cu care avea raporturi civile.
La data de 29 iunie 2017, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a aprobat încetarea delegării domnului Doru Florin Țuluș din funcția de procuror șef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.
Prin urmare, s-a apreciat că aceștia nu mai îndeplinesc condiția bunei reputații pentru a fi procurori în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, așa cum rezultă din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 328 din 24 august 2005 a Consiliului Superior al Magistraturii.
Ce i se impută lui Ţuluş. Semne de intrebare
Romania curata, sub semnatura ziaristului Alexandru Costache, scrie ca surse din cadrul DNA au explicat că procurorului Doru Ţuluş i se reproşează faptul că în 2010 şi-a vândut drepturile litigioase asupra unor restanţe salariale către omul de afaceri Mihai Rotaru. Vezi aici declaraţia lui de avere din 2012 în care procurorul a indicat faptul că a vândut creanţele cu 28.000 de euro unei persoane fizice.
În 2009-2010, magistraţii au avut de recuperat drepturi salariale restante rezultate din mai multe sporuri câştigate în instanţă. Ministerul Justiţiei a făcut plăţile, însă eşalonat, timp de mai mulţi ani. Potrivit unor surse, procurorul Ţuluş a avut nevoie de bani întrucât se recăsătorise şi trecuse printr-un proces de partaj. Aşa că a vândut drepturile litigioase asupra restanţelor salariale. A obţinut 75 la sută din suma care îi revenea, însă a avut avantajul de a lua toţi banii o dată.
Problema ar fi apărut în 2014 când adjunctul Secţiei a II-a, procurorul Petre Nariţa, s-a pensionat, iar Ţuluş i-a preluat dosarele. Printre ele, era şi o plângere a lui Adrian Mititelu de la Universitatea Craiova împotriva omului de afaceri Mihai Rotaru, acţionar la echipa de fotbal a Primăriei conduse pe atunci de Olguţa Vasilescu. Plângerea viza un blat la un meci de fotbal cu Chimia Râmnicu Vâlcea şi a fost închisă de procurorul Ţuluş. Clasarea a fost confirmată de adjunctul lui Kovesi, procurorul Nistor Călin şi apoi de instanţă.
Rotaru a fost reţinut apoi într-un dosar al DNA
În noiembrie 2015, Rotaru a fost reţinut într-un dosar ANRP instrumentat de Secţia a I-a condusă de procurorul Gheorghe Popovici (care, acum, i-a audiat ca martori pe colegii lui de la Secţia a II-a, Ţuluş, Moraru şi Marin în dosarul privind scurgerea de informaţii).
Cunoscut samsar de drepturi litigioase, Mihai Rotaru a fost trimis în judecată în iulie anul trecut, alături de fostul lider al PDL Ioan Oltean. Rotaru e acuzat că a cumpărat cu 750.000 de euro drepturile litigioase asupra unui teren din Piteşti şi a obţinut o despăgubire de peste 21 milioane de euro. Vezi aici.
În februarie 2017, Mihai Rotaru şi sora lui Diana le Bomin au fost puşi sub acuzare într-un nou dosar ANRP legat de despăgubiri primite pentru terenuri în Bistriţa. Prejudiciul se ridică la peste 17 milioane de euro. Dosarul este instrumentat tot de Secţia a I-a a DNA, condusă de procurorul Gheorghe Popovici. Vezi aici.
Procurorul Moraru si dosarele cu cântec
Romania curata mai scrie ca Mihaela Iorga Moraru a instrumentat dosarul Microsoft, însă a trimis în judecată doar primul lot cu Dorin Cocoş, fost soţ al Elenei Udrea, Gheorghe Ştefan zis Pinalti, fost lider PDL şi primar în Piatra Neamţ, omul de afaceri Dumitru Nicolae zis Nicu Niro şi fostul ministru PDL al Comunicaţiilor, Gabi Sandu.
Deşi a cerut încă din septembrie 2014 încuviinţarea urmăririi penale a 8 foști miniştri printre care Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, restul dosarului a întârziat. În plus, procuroarea Moraru nu i-a pus sub acuzare pe celebrii denunţători Claudiu Florică şi Dinu Pescariu.
Abia după ce cazul a fost luat de la procuroarea Moraru, ancheta în dosarele Microsoft II şi III a prins viteză, iar Florică şi Pescariu au fost puşi sub acuzare. Vezi aici şi aici.
Procurorul Mihaela Iorga Moraru a anchetat dosarul în care fostul lider PDL Ioan Oltean era acuzat de favorizarea infractorului. În comunicatul din 2013 al DNA se arată:
“Există indicii certe cu privire la săvârşirea de către învinuitul Oltean Ioan a infracţiunii de favorizare a infractorului în legătură cu fapte de corupţie în sensul că, în seara zilei de 22 martie 2012, a încunoştinţat două persoane cu privire la faptul că a doua zi urmau a fi efectuate de către Direcţia Națională Anticorupţie percheziţii la domiciliile acestora într-un dosar penal în care erau cercetate pentru fapte de corupţie în legătură cu procedurile de achiziţie şi contractele derulate de Consiliul Judeţean Bistriţa”.
Întrebarea care evident se pune este de la cine din DNA avea Ioan Oltean informaţii despre percheziţiile care urmau să aibă loc a doua zi?!
Cert e că pe 24 martie 2012, oamenii lui Ioan Oltean, fostul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ioan Andreica, şi preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Liviu Rusu, ambii PDL, au fost reţinuţi de procurorii Secţiei a II-a a DNA, conduse pe atunci de procurorul Doru Ţuluş. Vezi aici.
