Pe aceeași temă
Șefa CSM, Lia Savonea, are toate șansele, după ce și-a asigurat majoritatea în plen, odată cu numirea lui Corbu la Curtea Supremă, înainte chiar să-i expire mandatul lui Tarcea, să-și valideze protejata la șefia SS. În ciuda contestării acesteia de către colegii magistrați și a numeroaselor semne de întrebare pe care organismele europene le pun puterii politice de la București cu privire la însăși înființarea secției, văzută ca o anomalie și instrument de subordonare politică a magistraților și de intimidare a lor.
De la ultima tentativă eșuată, produsă în urmă cu două luni și jumătate, Lia Savonea și-a asigurat majoritatea în plen după ce judecătoarea Corina Corbu, o apropiată a sa, a preluat în condiții controversate conducerea Curții Supreme.
Corbu a preluat funcția de președinte al instanței supreme în 14 septembrie iar Forumul Judecătorilor a cerut anularea în instanță a deciziei Secției pentru Judecători, care a declanșat procedura de de numire a unui nou președinte al instanței supreme pe 30 mai, în condițiile în care funcția urma să devină vacantă abia pe 14 septembrie.
La scorul strâns cu care se așteaptă validarea Adinei Florea va contribui și procurorul Codruț Olaru, despre care se crede că va fi singurul procuror care va vota pentru numirea lui Florea la șefia secției de investigare a magistraților, scrie Hotnews.ro.
Ultimele patru ședințe ale plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost amânate din lipsă de cvorum, ultima fiind în 3 iulie. Șapte membri ai CSM - Anamaria Chiș, Mihai Bălan, Bogdan Mateescu, Cristian Ban, Florin Deac, Tatiana Toader și Nicolae Solomon, vicepreședinte al forului - au boicotat întrunirea plenului și au cerut amânarea orice discuții privind numirea șefiei secției până la traducerea raportului Comisiei de la Veneția și a raportului GRECO, care critică înființarea secției, considerată a fi o anomalie juridică și un atentat politic la independența magistraților.
La rândul său, ministrul Justiției, Ana Birchall, pe care premierul Viorica Dăncilă a încercat să o îndepărteze fără succes, după ce Departamentul de Stat al SUA și-a exprimat încrederea față de ea iar președintele Iohannis a refuzat remanierea ei, a spus că responsabilitatea deblocării situației o are președintele CSM, Lia Savonea, cu care s-a angajat într-un conflict deschis.
"Îmi permit cu umilință, cu politețe, dar cu deschidere spre dialog, să spun că este și atributul președintelui CSM de a găsi consens, de a pune capăt tonului agresiv, de a pune capăt scandalului, de a încerca să găsească o soluție chiar dacă este dificil de găsit și de a încerca să meargă pe calea dialogului, pentru că este evident că această atitudine și ce se întâmplă de câteva săptămâni nu face bine justiției”, a spus Birchall, interimarul PSD la cârma justiției, după demisia forțată a lui Tudorel Toader.
Președintele CSM, Lia Savonea, a spus, însă, că nu sunt tensiuni între membrii CSM ci doar relații instituționale, criticând faptul că șapte judecători și procurori acuză lipsa dialogului, timp în care aceștia refuză să contribuie la întrunirea plenului.
Funcția de procuror-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a devenit vacantă după ce Gheorghe Stan a demisionat în luna iunie după ce a fost propus de PSD și a preluat postul de judecător al Curții Constituționale.
Procurorul Adina Florea a obținut cel mai mare punctaj, 9,86, la interviurile în fața comisiei de concurs din Consiliul Superior al Magistraturii pentru funcția de procuror-șef a Secției de investigare a infracțiunilor din justiție, fiind urmată de Sorin Iasinovschi, cu un punctaj de 8,85 și de Bogdan Pîrlog, care a obținut 3,25.
Procurorul militar Bogdan Pârlog, cel care a deschis dosarul privind violențele din 10 august, a transmis CSM o contestat rezultatele interviului spunând că "întreaga procedură a fost neserioasă și părtinitoare, candidatul care a fost declarat câştigător fiind decis anterior după criterii străine interesului justiţiei".
Cu toate acestea, Secția specială este condusă în acest timp de Adina Florea, din postura de procuror-șef adjunct, după ce fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a încercat să o impună la conducerea DNA dar s-a lovit de refuzul președintelui Klaus Iohannis.
Primul dosar de răsunet al secției a fost punerea sub acuzare a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, aflată în plină procedură de numirea la șefia Parchetului European. De asemenea, aceeași secție a încercat de mai multe ori să preia de la DNA dosarul Tel Drum/DNA, a înregistrat o plângere penală pe numele prim-vicepresedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, și a comisarului european pe Justiție Vera Jourova și a retras apeluri în mai multe dosare de înaltă corupție de la instanța supremă în care sunt judecați fugarul Sebastian Ghiță și mai mulți foști magistrați și șefi din Poliția Prahova, care au fost achitați în primă instanță. Secția specială a făcut acelaşi demers şi în dosarul lui Viorel Hrebenciuc.
La începutul acestui an, Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a înregistrat mai multe solicitări ale Curților de Apel Pitești, București și Tribunalului Olt, care contestă modul în care a fost înființată și funcționează controversata secție de anchetare a magistraților și cer, printre altele, și să explice dacă România este obligată să respecte recomandările din rapoartele privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) al Comisiei Europene, cererile fiind conexate de către CJUE. Demersul la Curtea europeană a fost inițiat de Forumul Judecătorilor din România.
În punctul de vedere trimis CJUE, Comisia Europeană avertizează că, prin înființarea Secției, România încalcă articolul 19 din Tratatul UE şi articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE, care consacră cerinţa de independenţă a instanţelor, potrivit unor documente publicate de G4media,
Comisia spune că SIIJ nu prezintă garanţii de independenţă iar înființarea ei a fost de natură să inhibe independența magistraților, afectând, implicit, și încrederea cetăţenilor în Justiţie.
De asemenea, Comisia precizează că nu înființarea în sine a unui nou parchet specializat este problema ci lipsa unei ”justificări obiective și plauzibile”, partidele de la guvernare din acel moment, PSD și ALDE, neoferind argumente credibile care să justifice înființarea ei. Comisia se referă la lipsa unor statistici care să ateste existența fenomenului infracționalității în rândul magistraților, care ar fi justificat înființarea unui parchet special destinat anchetării lor.
Comisia nu-și ascunde temerea că, de fapt, SIIJ a fost înfiinţată tocmai pentru a prelua dosare sensibile de la DNA, în contextul în care „ar putea fi mai predispusă intervenţiilor şi presiunilor exterioare, de ordin politic, decât o instituţie consacrată şi consolidată în timp precum DNA”.
Potrivit sursei citate, CE face trimitere explicită la încercări ale SIIJ de a prelua dosare de la DNA precum cazul Tel Drum în care este investigat fostul lider PSD, Liviu Dragnea.
