Livia Stanciu, presedintele Curtii Supreme, numita judecator la Curtea Constitutionala

Presedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul de numire a Liviei Stanciu judecator la Curtea Constitutionala, in locul lui Augustin Zegrean, actualul presedinte al CCR, desemnat de fostul presedinte Traian Basescu reprezentant al institutiei la CCR. 

Mandatul Liviei Stanciu va incepe in 13 iulie 2016.

Livia Stanciu este in prezent presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si se apropie de finalul celui de-al doilea mandat, limita impusa de lege fiind de doua mandate. 

Curtea Constitutionala isi schimba componenta in acest an, odata cu incetarea mandatelor a trei judecatori. Pe data de 13 iulie expira mandatele lui Augustin Zegrean, Tudorel Toader si Valentin Puskas. 

• Livia Stanciu il va inlocui pe actualul presedinte al CCR, Augustin Zegrean, numit in urma cu 9 ani de seful statului de la acea vreme, Traian Basescu.

• Attila Varga - fost deputat UDMR -  a primit miercuri aviz pozitiv din partea Camerei Deputatilor pentru a ocupa functia de judecator la Curtea Constitutionala a Romaniei in locul lui Tudorel Toader.

• Marian Enache (fost UNPR, ApR, ex-PDSR-actualul PSD si FSN)  - a fost votat marti in plen, sustinut de PSD, pentru a ocupa mandatul de judecator la Curtea Constitutionala din partea Senatului, care ramane vacant dupa expirarea mandatului lui Valentin Puskas.

Livia Stanciu a fost, recent, tinta mai multor atacuri ale oamenilor politici

• Traian Băsescu  -  A declarat că preşedintele ÎCCJ a încălcat principiul prezumţiei de nevinovăţiei în momentul în care a declarat public că nu este un lucru normal ca primarii care au probleme cu justiţia să fie realeşi, potrivit România Tv. Fostul președinte al României a afirmat că "liderii justiţiei îşi permit prea mult": "Sunt două doamne care se bagă cu picioarele peste politic. Fie că este vorba de doamna Codruţa Kovesi, fie că vorbim de doamna Stanciu. În ultima vreme au devenit politicieni. Totuşi, la intervenţia doamnei Stanciu trebuie făcută o observaţie. Dânsa nu are dreptul, dacă îşi respectă meseria, dacă se respectă pe domnia sa, să spună vreodată în viaţa dânsei că nu trebuie respectată prezumţia de nevinovăţie pentru cineva. Nu are dreptul".

• Calin Popescu Tariceanu - In urma cu o zi presedintele ALDE (candva, lider al PNL) a cerut demisia Liviei Stanciu de la Curtea Suprema pe motiv ca face declaratii politice care exced cadrul legal al pozitiei sale care nu-i permite comentarii de acest tip "de pe scarile CSM". 

Livia Stanciu declarase, marţi, că realegerea în funcţii a unor primari care au probleme cu justiţia nu este un lucru normal.

Cum se acorda mandatele judecatorilor la Curtea Constitutionala si care este statutul lor in raportul de forte cu celelalte institutii ale statului

Curtea Constituţională este alcătuită din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. 

Din cei 9 judecători, trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.

Componenţa Curţii se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani, fiecare din autorităţile competente să efectueze numirile desemnând câte un judecător. Aplicarea acestui sistem de înnoire periodică a fost asigurată, la înfiinţarea Curţii, prin numirea primilor judecători pe durate de 3, 6 şi 9 ani, pentru fiecare din aceste durate fiind desemnat, în mod corespunzător, câte un judecător din fiecare grupă.

Potrivit statutului CCR, judecătorii Curţii trebuie să aibă "pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională" şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.  

Judecătorii sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia. După numire, ei depun individual, în faţa Preşedintelui României şi a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, jurământul de credinţă, moment de la care începe exerciţiul mandatului lor. Prima Curte a depus acest jurământ la data de 6 iunie 1992. Ultima depunere a jurământului a avut loc la datele de 9 şi respectiv 15 iunie 2010.

Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior. Totodată, judecătorilor le este interzis să facă parte din partide politice. Judecătorii Curţii sunt obligaţi, prin lege, să-şi îndeplinească funcţia cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei şi să se abţină de la orice activitate sau manifestare contrare independenţei şi demnităţii funcţiei lor.

Ei se bucură de imunitate şi nu pot fi traşi la răspundere pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor.

Judecătorii Curţii nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea biroului permanent al Camerei care i-a numit sau a Preşedintelui României, după caz. Preşedintele Curţii Constituţionale este egal în grad cu preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar ceilalţi judecători cu vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.