Pe aceeași temă
Cum legea e făcută de oameni politici, tot oamenii politici au găsit și portița de a o eluda. Printre pionieri, Cristian Busoi, candidatul PNL la primaria Capitalei, care si-a inceput campania electorala ca... medic ce apara drepturile pacientilor. Nu e insa singurul.
Parlamentul lăsase o portiță. Guvernul a închis-o
Legea privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale adoptată anul trecut de Parlament prevede o serie de restricții comparativ cu vechea lege din 2006, dar nu suficiente pentru a bloca definitiv finanțarea necontabilizată în conturile partidelor. Parlamentarii sunt conștienți că legea vizează activitatea partidelor și, evident, au lăsat porți deschise. Una dintre ele se referă la cheltuielile pentru campania electorală, prevăzute la art. 36 din lege.
Astfel, Parlamentul a prevăzut că în campanie, pot fi utilizate numai anumite tipuri de materiale de propagandă electorală:
a) afişe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură; afişele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură şi vor fi amplasate în locurile speciale pentru afişaj;
b) materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală;
c) publicitate în presa scrisă;
d) materiale de propagandă electorală online;
e) broşuri, pliante şi alte materiale tipărite.
În condițiile legii, la lit. e), la categoria ”alte materiale tipărite” puteau fi incluse și panourile publicitare, meshurile care atârnau pe suprafețe uriașe ale diverselor clădiri și bannerele, căci toate intră în categoria print.
Guvernul însă a blocat această posibilitate, prevăzând în normele metodologice de aplicare a legii o limitare clară a acestor tipărituri:
”broşuri, pliante, materiale tipărite de tipul calendarelor, agendelor şi altele asemenea”.
Fundațiile preiau de la partide propaganda, transformând-o în campanie socială
Totuși, să nu fim naivi! Chiar dacă partidele politice nu vor mai putea folosi printuri de mari dimensiuni pentru a-și promova candidații, politicienii și consultanții lor au găsit o altă soluție: transformarea propagandei politice în campanie socială.
Primii care au apelat la această metodă ingenioasă de a-și promova candidații au fost liberalii. Încă din toamnă, în București au început să apară panouri publicitare cu reprezentanți ai PNL care promovau acțiuni umanitare sau sociale, dar în care elementul central îl reprezentau figurile oamenilor politici ce aveau să devină candidați oficiali ai PNL pentru primării.
Astfel, ”medicul Cristian Bușoi” și-a lansat campania ”Ținem la sănătate”, prin care promovează interesul și drepturile pacienților. A deschis un web site, www.drepturilepacientilor.info , unde sunt colectate o serie de informații cu privire la legislația asigurărilor de sănătate, dar și un link discret către Grupul PPE, al cărui membru este europarlamentarul Cristian Bușoi. Nu există nicio legătură între informațiile publicate pe site și persoana Cristian Bușoi, în afara acestui link către grupul politic european. În publicitatea stradală însă nu există nici un panou care să nu-l aibă în centru pe omul politic Cristian Bușoi.
Modelul a fost preluat și de către deputatul Ovidiu Raețchi, candidatul PNL la primăria sectorului 5. Pe raza sectorului în care va candida, sunt mai multe panouri publicitare cu Ovidiu Raețchi alături de doi copii și un câine, mesajul fiind de sprijin pentru copiii defavorizați. Nici în declarația de interese a lui Cristian Bușoi, nici în declarația de interese a lui Ovidiu Raețchi nu apare vreo funcție deținută de către aceștia în fundațiile care-i susțin public. Declarația lui Ovidiu Raețchi este albă de la un capăt la altul, singura lui sursă de venit declarată fiind indemnizația de parlamentar. Nu deține nimic în proprietate.
Și audiovizualul riscă să devină mijloc de propagandă mascată
Cristian Bușoi nu s-a limitat doar la panouri stradale, ci a intrat și în audiovizual, cu ajutorul postului de știri Antena 3. Cu complicitatea acestui post, Cristian Bușoi a profitat de o prevedere a Codului audiovizualului referitoare la campaniile non-comerciale pentru a-și promova imaginea și a căpăt o notorietate cât mai mare.
Conform Codului audiovizualului, intră în categoria mesaje noncomerciale ”campania socială derulată de către o asociaţie sau fundaţie legal constituită, în cadrul unei acţiuni cu caracter exclusiv social, necomercial, adresată societăţii sau comunităţii”. Acesta a fost motivul invocat inclusiv de către avocații Antenei 3 în fața CNA, când forul de control și reglementare a analizat spotul tv cu Cristian Bușoi și l-a interzis de la difuzare. Codul audiovizualului prevede că publicitatea, pozitivă sau negativă, în legătură cu partide politice, oameni politici, mesaje politice este interzisă, cu excepţia perioadelor de campanie electorală. Or, spotul respectiv promova un om politic – Cistian Bușoi – în afara campaniei electorale.
Politicianul și postul tv care-l susține au testat, de fapt, vigilența CNA care însă, pe măsură ce se apropie campania electorală, s-ar putea să-și schimbe atitudinea, așa cum a mai făcut-o în anii trecuți când, de exemplu, Ecaterina Andronescu promova un mesaj al unei campanii pentru egalitatea de șanse, deși era candidat la Parlamentul României, iar CNA nu a considerat că se impune oprirea difuzării spotului.
Partidele, datoare cu milioane de euro
Într-o analiză recent publicată de către Institutul pentru Politici Publice, se arată că, urmare a bilanțurilor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, partidele mari (PSD, PNL, PDL) au datorii de peste 54 de milioane de lei şi un volum al cheltuielilor mult mai mare decât veniturile declarate, iar instituţia însărcinată cu verificarea acestora (Autoritatea Electorală Permanentă –n.r.) raportează, pe linie, că nu au fost constatate încălcări ale legislaţiei în vigoare.
Situaţiile financiare ale PSD, PNL şi fostul PDL arată că, din anul 2012 şi până în prezent, bilanţ anual al niciunuia dintre partidele parlamentare nu s-a încheiat cu datorii mai mici de 10 milioane de lei, potrivit sursei citate.
În anul 2014, al prezidenţialelor, cheltuielile făcute de PSD au fost cu 19.978.200 de lei mai mari decât veniturile încasate, iar cele făcute de fostul PDL au depăşit cu 2.947.031 de lei veniturile declarate de liberali, potrivit IPP, care amintește că Ministerul Finanțelor nu a publicat bilanțul PNL pentru anul 2014.
Autoritatea Electorală Permanentă este legată de mâini
Conform legii de organizare și funcționare a Autoriății Electorale Permanente, această instituție nu are în atribuții monitorizarea modului în care competitorii electorali ăși pot face propagandă în afara perioadei campaniei electorale. În misiunea AEP sunt prevăzute organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, precum şi finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu respectarea Constituţiei, a legii şi a standardelor internaţionale şi europene în materie. În ce privește atribuțiile AEP, acestea sunt detaliate și numeroase, dar niciuna nu vizează acest gen de publicitate politică în afara campaniei electorale și nici măcar controlul unor cheltuieli pentru promovarea competitorilor electorali realizate de către organizații non-politice, așa cum sunt, de exemplu, fundațiile.
Astfel că partidele politice pot trece cu ușurință de la finanțarea cu bani purtați în sacoșe sau genți securizate la promovarea candidaților proprii prin intermediul campaniilor sociale derulate de fundații fantomă.
