Pe aceeași temă
„Declaraţia ministrului privind intenţia de a emite o Ordonanţă de Urgenţă referitoare la revizuirea unor condamnări definitive arată o dată în plus preocuparea exclusivă a actualului ministru al Justiţiei de a identifica tertipurile legale necesare pentru a servi interesele unor persoane certate cu legea”, susţine liderul PNL.
Ludovic Orban menţionează că revizuirea a făcut obiectul modificărilor aduse Codului de Procedură Penală, aflate în momentul de faţă în analiza Curţii Constituţionale, la solicitarea PNL, iar intervenţia prin Ordonanţă de Urgenţă în această speţă neagă rolul constituţional al Parlamentului de unică autoritate legiuitoare.
„De asemenea, este o dinamitare a principiului securităţii raporturilor juridice în societate, având în vedere că toţi cei condamnaţi în ultimii 15-20 de ani vor avea ocazia să ceară anularea condamnărilor, cu riscul supraaglomerării şi blocării instanţelor de judecată”, subliniază Orban.
Preşedintele PNL mai precizează că este atributul instanţelor de judecată de a stabili, de la caz la caz, măsura în care probatoriul este sau nu valabil, respectiv de a înlătura acele probe considerate nelegale.
„În prezent această cale de contestare este posibilă şi a şi fost utilizată, atât în privinţa «protocoalelor», cât şi în privinţa «interceptărilor». Nu este rolul Guvernului de a judeca în locul judecătorilor în ce măsură probatoriul este legal sau ilegal, ci a instanţelor de judecată în fiecare caz în parte. În aceste condiţii, emiterea unei Ordonanţe de Urgenţă de tipul celei invocate de ministrul Justiţiei reprezintă un abuz fără precedent, fiind o reglementare care nu beneficiază de filtrul necesar al Curţii Constituţionale. Somăm Guvernul să se abţină din a promova o astfel de Ordonanţă de Urgenţă, iar în caz contrar PNL se va adresa Avocatului Poporului pentru a sesiza Curtea Constituţională”, mai declară Ludovic Orban, citat de Digi 24.
Context
Toader vrea OUG pentru revizuirea sentinţelor definitive în baza protocoalelor cu SRI sau a interceptărilor
Ministrul a spus că o astfel de ordonanţă va fi dată "într-un timp scurt, imediat ce se termină concediile”.
Mai mult, ministrul a declart, intr-un interviu la Dcnews de marti, ca o astfel de prevedere a fost deja introdusa in Codul de Procedura Penala modificat in parlament de PSD-ALDE in luna iulie si contestat acum la CCR. El a dat indicatii condamnatilor cum sa procedeze pentru a obtine revizuirea sentintelor.
Printre modificarile introduse de Comisia Iordache in CCP la revizuirea sentinetelor definitive nu se numara explicit si cele referitoare la procotocoale sau interceptari ilegale facute de SRI, asa cum sustine Toader, fiind vorba de " probe nelegale". Dar protocoalele incheiate cu SRI nu au fost declarate ilegale de vreo instanta sau de decizia CCR care scoate coruptia din securitatea nationala.
Deci, motivul real pentru care minstrul vrea o OUG pentru introducerea printre motivele de revizuire a protocoalelor si interceptarilor SRI este ca noul CPP mai dureaza pina intra in vigoare din cauza contestatiilor la CCR, in timp ce o OUG se aplica imediat.
Toader vrea OUG pentru condamnatii definitiv pentru coruptie
" Cu privire la interpretarea modificărilor aduse în legătură cu revizuirea unei hotărâri, eu voi propune premierului şi Guvernului adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă. O Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului care să modifice revizuirea ca metodă de reformare a unei hotărâri definitive.
Adică, să îi dea celui care are sentimentul că-i condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptări nelegale, să-i dăm posibilitatea să se convingă dacă condamnarea lui este dreaptă sau nedreaptă. Cum? El să solicite revizuirea hotărârii, să avem un filtru de admisibilitate, un judecător să deschidă dosarul, să verifice dacă X a fost condamnat pe bază de interceptări sau protocoale, să facă o procedură de admisibilitate şi, dacă nu este vorba de protocol sau de interceptare nelegală, îi respinge şi rămâne hotărârea cum a fost. Dacă este vorba de protocoale sau interceptări nelegale, să devină admisibilă cererea de revizuire şi să o pună pe circuit pe procedura de reformare. Noi căutăm o pârghie de reformare a unor posibile hotărâri netemeinice pronunţate pe interceptări, pe protocoale, este nedrept să execute pedeapsa”, a spus Tudorel Toader la Antena 3.
Potrivit lui Toader, „interceptări ilegale sunt cele făcute de SRI și folosite de procuror în fapte de drept comun, fapte care nu au legătură cu securitatea naţională”, el indicând că această definiție rezultă din deciziile Curții Constituționale.
El a susţinut că printr-un astfel de act normativ îi va fi dată încredere românului că "justiţia se înfăptuieşte aşa cum cere Constituţia", iar cine este vinovat să plătească, dar cine nu este vinovat să nu rişte vreo condamnare pe nedrept.
" Căutăm o pârghie de reformare a unor hotărâri Să-i dăm încredere românului că justiţia se înfăptuieşte aşa cum cere Constituţia. Cine e vinovat să plătească, dar cine nu e vinovat să nu rişte vreo condamnare pe nedrept. Să sporim efectivitatea justiţiei", a declarat ministrul Justiţiei.
El a spus că această ordonanţă de Urgenţă va fi adoptată "într-un timp scurt, imediat ce se termină concediile".
Toader: Nu este ideea mea ci a Comisiei speciale
Intr-un interviu la DcNews, site-ul detinut de Bogdan Chirieac, un apropiat al lui Liviu Dragnea, ministrul justitiei a precizat o modificare similara in ce priveste revizuirea sentintelor definitive a fost deja introdusa de parlament in Codul de Procedura Penala.
“În proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, la cauzele de revizuire s-a introdus o altă cauză, o cauză nouă care prevede revizuirea hotărârilor rămase definitive, dacă au fost pronunţate pe baza unor probe nelegale, gen interceptări făcute de organe neabilitate la urmărirea penală, adică SRI, sau dacă au fost administrate pe baza altor norme decât cele din procedură penală, gen protocoale. Nu este opera mea, este propunerea venită de la comisia specială, a fost adoptată legea de modificare a legii Codului de procedură penală, prima Cameră, Camera decizională, se află la Curtea Constituţională. În final, ce poate să facă acum? Curtea să constate că e constituţională, neconstituţională, să o trimită în Parlament, Parlamentul o pune în acord. Preşedintele, la rândul lui, să ceară reexaminarea, să ceară examinarea de către Curte, ceea ce este foarte bine până la urmă, că trece legea de mai multe ori prin filtrul controlului de constituţionalitate şi iese o lege în acord cu standardele, cu exigenţele Constituţiei şi cu standardele CEDO etc”, a declarat, marţi, Tudorel Toader, la DC News.
Ministrul Justiţiei a mai declarat că legea de modificare a Codului de procedură penală va intra totuşi în vigoare şi atunci va fi valabilă şi această prevedere.
“Prin urmare, chiar dacă va mai trece ceva timp, sper că nu foarte mult, legea de modificare a Codului de procedură penală cu această cauză de revizuire va intra în vigoare şi orice român care va avea sentimentul că a fost condamnat pe baza unor probe nelegale, gen interceptări, pe baza unor reguli altele decât cele din procedura penală, gen protocoale, va putea solicita revizuirea”, a mai spus Tudorel Toader.
Modificarile introduse in Codul de procedura penala de PSD-ALDE la revizuire
In fapt, printre cauzele noi de revizuire a sentintelor definitive introduse in parlament de majoritatea PSD-ALDE se numara cea referitoare la neredactarea și/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei- (amendament favorabil lui Dragnea) si cea prin care un judecător sau un procuror a fost sancționat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență, dacă aceste împrejurări au infuențat soluția pronunțată în cauză
Art. 406: Redactarea și semnarea hotărârii – În caz de împiedicarea vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, cauza se repune pe rol și se reiau dezbaterile.
Art. 421, alin (2): Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel decit dacă sunt readministrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea (amendament PSD).
Art. 434, alin (2) Nu pot fi atacate cu recurs în casație: f)hotărârile pronunțate ca urmare a admiterii acordului de recunoaștere a vinovăției – ABROGAT
Art. 453 alin (1) Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:
g) neredactarea și/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei. (amendament PSD și ALDE).
i) un judecător sau un procuror a fost sancționat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență, dacă aceste împrejurări au infuențat soluția pronunțată în cauză (amendament PSD).
Art. 457, alin (1): Cererea de revizuire în favoarea condamnatului se poate face oricând, chiar după ce pedeapsa a fost executată sau considerată executată ori după moartea acestuia (amendament PSD, ALDE, UDMR) / alin (2) Cererea de revizuire în defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui față de care s-a încetat procesul penal se poate face în termen de 3 luni.
Art. 539 alin (1): Reprezintă privare nelegală de libertate orice măsură preventivă privativă de libertate dispusă într-o cauză în care persoana a fost achitată pentru orice motiv sau dacă la data dispunerii măsurii privării de libertate exista o cauză de încetare a procesului penal.
Art. 587 – Contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: lit. d)când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, inclusiv o lege penală mai favorabilă sau o decizie a Curții Constituționale referitoare la conținutul infracțiunii pe care s-a întemeiat hotărârea penală pronunțată.
Articolul 453 din actualul CPP prevede următoarele cauze de revizuire:
(1) Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză;
b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declaraţia unui martor, opinia unui expert sau pe situaţiile învederate de un interpret, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influenţând astfel soluţia pronunţată;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecăţii sau după pronunţarea hotărârii, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia;
f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.
