Pe aceeași temă
"Dacă nu greșesc, cred că sunt 17 sau 18 minorități care trăiesc în momentul de față în România, trăiesc aici și împreună cu noi românii, populația majoritară, participă la dezvoltarea acestei țări și la tot ce este normal să se întâmple într-o țară europeană....
De-a lungul timpului au fost și momente mai delicate, să nu le spunem dificile sau să nu le spunem neplăcute; (...) anumite minorități au avut de suferit, ceea ce ne face să găsim momente cum este cel de astăzi, prin care readucem în atenția, nu doar a românilor , ci a întregii națiuni române, a întregii Europe, a întregii lumi, faptul că respectăm aceste minorități”, a declarat ministrul Culturii și interimar la Educație, Daniel Breaz, la o ceremonie care a avut loc vineri, 2 august, la Monumentul Holocaustului din Bucureşti, potrivit unei înregistrări difuzate de RFI.
„Este complet inacceptabil ca un reprezentant al statului să reducă dimensiunile genocidului romilor în acest fel. Cuvintele pe care le foloseşte Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale (delicat, dificil, etc.) nu sunt deloc potrivite pentru gravităţi ca persecutarea suferită de romii la mâna statului român în timpul celui de-al doilea război mondial, când Guvernul român şi-a propus, fără nicio îndoială, eliminarea populaţiei de romi pe teritoriul României. Au fost deportaţi în Transnistria (de multi ori prin înşelăciune că li se va da pământ acolo), cu un sigur scop: purificarea rasială. Condiţiile existau astfel încât doar jumătate din cei 25, 000 de romi deportaţi au supravieţuit. Mulţi au murit din cauza foamei şi a bolii, dar romii au fost supuşi violenţei şi au fost ucişi în Transnistria. Comentariile făcute de ministru insultă supravieţuitorii deportărilor şi moştenirea lor istorică. O astfel de declaraţie nu numai că este deplorabilă, dar este şi periculoasă, deoarece răspândeşte o imagine falsă şi diminuată a suferinţei rome. Comentariile ministrului Daniel Breaz vin într-un context mai larg în România. În primul rând la sfârşitul lunii ianuarie, romii au fost excluşi din comemorarea Holocaustului din România unde supravieţuitori evrei - şi nici unul romi - au fost decoraţi de preşedinte. În al doilea rând, aceste comentarii sunt făcute în contextul în care există supravieţuitori de etnie romă cărora li se refuză pensiile la care au dreptul prin lege ca o compensaţie pentru că au fost deportaţi. Guvernul român nu este singur în comiterea acestor excluderi grave şi atacuri asupra memoriei genocidului rom. Lupta pentru conştientizarea persecuţiei romilor în timpul Holocaustului are loc la nivel internaţional. Şi este responsabilitatea tuturor să lucreze pentru un viitor în care genocidul rom să fie cunoscut pe larg”, a transmis activista romă Ioanida Costache, citată de Adevărul.
Breaz nu este la prima declaraţie controversată, însă este pentru prima oară când un ministru Culturii pare să aibă o asemenea poziţie privind Holocaustul împotriva Romilor. De altfel, recunoaşterea faptului că o parte a autorităţilor române din perioada 1940-1944 au colaborat cu autorităţile germane în uciderea persoanelor de etnie romă sau cu origini evreieşti rămâne în continuare un subiect ocolit de politicieni.
Ciprian Necula, activit rom, spune că ”Declarația se înscrie într-un singur discurs pe care membrii Guvernului României îl au în ceea ce privește populația de romi și trecutul nostru nu foarte strălucit, neplăcut sau mai puțin plăcut, cum spunea domnul Ministru al Culturii și mai nou al Educației.
Este un mod de a evita a spune lucrurilor pe nume, de a spune că da, România a făcut parte din statele care au deportat evrei și romi spre moarte, care a avut o politică eugenistă dusă până la un punct. Nu au reușit să o facă pe etnică absolută. Nu se pune problema. Am văzut comentarii de acest tip. Au participat, au fost parte din statele care și-au propus să extermine romii și evreii și alte grupuri sociale sau politice. E un mod de a te raporta la trecut ca și cum a fost ceva, dar nu a fost. Suntem aici să comemorăm ceva ce ăia de la Uniunea Europeană ne-au spus să comemorăm. Noi nu prea credem. Sau credem, dar nu contează prea mult. Important este că acum suntem fericiți împreună și ne iubim. Și asta pentru că avem un consilier docil în Guvernul României care execută orice ordin politic.
A fost doar o acțiune politică a Guvernului României, care nu a invitat nici măcar președinția să depună o coroană la monumentul Holocaustului, în condițiile în care președinția este cea mai importantă instituție din statul român. Nu au fost invitați nici activiști romi. Eu nu am fost invitat să particip. A fost doar Guvernul acolo, ei între ei. Și-au dat mâna, au ascultat niște imnuri și au plecat acasă. Unii dintre ei au plecat miniștri cu două portofolii, alții au plecat fără să mai fie miniștri, Ecaterina Andronescu. S-a întâmplat și asta. Una peste alta, este o acțiune politicianistă.
Sunt convins că doamna Dana Varga, consilierul de stat al premierului Dăncilă pe problematica romilor, nu are habar despre Holocaust. Dacă o întrebați ce este ăla Holocaust nu o să știe să vă spună, deși este romă și pretinde că este activistă romă. Doar un politician a ieșit într-o poziție publică, nu prin competență, nu prin nu știu ce chestiune extraordinară, ci prin faptul că este trompeta utilă a unui partid politic, ALDE, în cazul acesta. Dar sunt și alții la PSD, la USR. Toate partidele politice au trompete sau idioți utili care să aibă voci în ceea ce privește romii”.
În schimb, consilierul premierului, Dana Varga, e cea care a făcut luni o postarea pe pagina sa de Facebook, pe care a retras-o ulterior, în care asocia ședința foto a președintelui Iohannis cu imaginea lui Adolf Hitler.
