Pe aceeași temă
"Ar fi un semn fatal dacă o reformă a justiţiei ar avea ca obiectiv sau ar servi pentru a proteja anumite persoane de investigaţiile penale", a declarat ministrul de Justiţie al landului Baden-Württemberg, Guido Wolf, vineri dimineaţă, înainte de întalnirea cu ministrul român al Justiţiei, Tudorel Toader, transmite TVR.
Ministrul german a declarat că vrea să discute cu Tudorel Toader inclusiv despre demiterea şefei DNA şi despre modificarile aduse legilor justiţiei.
"Din punctul nostru de vedere, ar fi un semn fatal dacă o reformă a justiţiei ar avea ca obiectiv sau ar servi pentru a proteja anumite persoane de investigaţiile penale", a subliniat Guido Wolf.
" Combaterea corupţiei este importantă pentru că în Europa este extrem de important să dezvoltăm drepturi şi valori comune. Este important şi pentru economie, pentru investitori, ca statul de drept să funcţioneze, corupţia să fie combătută (...) şi de aceea sunt interesat să aflu care sunt motivele demiterii şefei DNA şi cum se vede în continuare lupta împotriva corupţiei în România", a adăugat Wolf.
"Vreau să aflu de la ministrul Justiţiei şi cum se vor gestiona recomandările Comisiei de la Veneţia, cât de pregătiţi sunt să se confrunte cu aceste provocări. Poate există chiar disponibilitatea de a face anumite modificări la reformele justiţiei", a mai indicat oficialul german.
Declarațiile lui Tudorel Toader după întâlnirea cu ministrul german
”Am avut o discutie de o oră, o oră şi ceva. Au fost 3 teme de discuţie: preluarea de către România a președintiei Consiliului UE, evoluţiile legislative din România și cooperarea judiciară bilaterală.
Dânşii au pus pe acelaşi plan reforma legilor Justiţiei cu anumite persoane care pot fi acuzate de comiterea unor infracţiuni. Eu i-am repetat şi dânsului faptul că legile Justiţiei, cele 3 legi ale Justiţiei privind organizarea, funcţionarea sistemului judiciar, privind statutul judecătorilor, procurorilor, privind organizarea, funcţionarea CSM-ului, nu au legătură cu faptele penale. Faptele penale, infracţiunile sunt în partea specială a Codului penal sau în legile speciale cu dispoziţii penale.
Legile Justiţiei nu au a face cu faptele penale, cu infracţiuni, cu pedepse, cu inculpaţi, cu condamnaţi.
Când ne-am dus la reforma legislaţiei penale, procesual penale, i-am explicat faptul că de la Ministerul Justiţiei au plecat proiecte de lege pentru punerea în acord a Codului penal, procedură penală cu deciziile CCR, pentru transpunerea directivelor europene referitoare la confiscarea extinsă, respectiv la prezumţia de nevinovăţie. Sigur, ulterior, Comisia specială din parlament a adăugat şi alte soluţii legislative. Cele două proiecte de lege sunt în analiza constituţionalităţii, analiza compatibilităţii cu legea fundamentală.
Nu s-a vorbit despre revocarea procurorului şef DNA, nu s-a pronunţat cuvântul corupţie. Nu a întrebat despre procedura de revocare a procurorului şef, nu a întrebat de procedura de desemnare a candidatului care să ocupe funcţua de procuror şef DNA. Nu s-a discutat niciun cuvânt despre standardele Comisiei de la Veneţia, nu a întebat, nu s-a pronunţat cuvantul Comisia de la Venetia.
O singura chestiune care tangenţial se apropie, dacă forma actuală a proiectului de lege de modificare a Codului penal, procedură penală, mai pot fi modificate şi le-am explicat că orice lege este perfectibilă, că orice proiect de lege poate fi modificat atâta timp cât e în procedură parlamentară, poate fi modificat şi ulterior după ce intră în vigoare. Dar le-am precizat şi următorul lucru, din moment ce proiectele de lege se află la CCR, Curtea le va examina, înţeleg, în septembrie, dacă instanţa de contencios constituţional va declara ceva ca fiind neconstituţional, una sau alta dintre cele două legi se va întoarce, se vor întoarce, eventual amândouă la Parlament pentru punerea de acord cu decizia Curţii, repet dacă admite dintre obiecţiile formulate. Şi atunci Parlamentul are obligaţia să pună de acord legea cu decizia sau deciziie CCR”, a spus Toader citat de G4Media.ro.
