Pe aceeași temă
Decizia CCR va fi una maximală
"Suntem în situaţia în care încă nu avem o decizie a Curţii Constituţionale. Avem un comunicat de presă şi avem semnale că va fi o decizie maximală.
Ceea ce poate şi trebuie Guvernul să facă este ceea ce am spus acum o săptămână. România nu îşi permite să aibă niciun fel de hiatus în momentul când această decizie a CCR se citeşte în plenul Curţii, se publică şi momentul în care se adoptă un act legislativ.
Eu, ca ministru, alături de toată societatea, plec de la premisa că o decizie a CCR trebuie respectată, însă pe de altă parte promovez o ordonanţă de urgenţă, care este un act cu putere de lege şi este singura modalitate prin care putem să ne asigurăm că o astfel de sincopă între momentul adoptării deciziei şi al punerii în acord a normei cu cerinţa CCR se realizează.
Asta am să fac, am discutat deja cu reprezentanţii parchetelor, cu Ministerul Public, în general, pentru că aş dori să precizez că nu DNA este afectată cu precădere, ci şi DIICOT şi parchetele", a declarat ministrul Justiţiei, citat de Adevărul.
CITESTE SI Scandalul interceptărilor. SRI pe tușă, anticorupția la ananghie?
Tehnica necesară parchetelor costă un miliard de euro
Răspunzând întrebărilor jurnaliştilor, ministrul a spus că înlocuirea sintagmei „alte organe abilitate ale statului” din articolul declarat neconstituţional nu este o opţiune, soluţia găsită fiind de realizare a interceptărilor de către procurori sau ofiţeri de poliţie judiciară, pe infrastructura actuală a SRI-ului. „Aceasta este soluţia care va fi avută în vedere prin ordonanţa de urgenţă pentru că asemenea infrastructură, şi dacă am avea un miliard de euro, nu am putea să o cumpărăm în 24 de ore. Aceasta va fi soluţia tranzitorie pentru a răspunde unei situaţii de urgenţă, urmând să avem o dezbatere în care să decidem ca societate dacă vrem să dublăm această infrastructură sau vrem doar să ne asigurăm că numai organele care fac urmărire penală pot accesa această infrastructură la momentul la care o avem acum. Evident că ordonanţa de urgenţă va privi folosirea infrastructurii aşa cum este ea acum”, a declarat ministrul Justiţiei Raluca Prună, citată de Adevărul.
Ministrul a mai spus că soluţia adoptată prin ordonanţă de urgenţă trebuie să fie urmată de o dezbatere în care să se decidă dacă se doreşte o altă infrastructură sau nu. „Eu mă aştept să urmeze o dezbatere de societate care trebuie să decidă dacă are resursele financiare, pe care le estimăm la un miliard de euro, pentru a duplica această infrastructură sau dacă se poate folosi în continuare infrastructura SRI - ului, asigurându-se eliminarea oricăeri intervenţie umană decât a celor care fac prin efectul legii cercetare penală: poliţistul şi procurorul judiciar”, a mai declarat Raluca Prună, care a dat exemplul Franţei, unde perioada de tranziţie a fost de 10 ani. „În Franţa a început o dezbatere în 2002 despre cum se fac aceste interceptări şi filaje, a adoptat o soluţie printr-un decret lege în 2006 şi are un termen de tranziţie până la sfârşitul lui martie 2016. Deci, Franţa, care cred că este un stat mai bogat decât al nostru a avut 10 ani de tranziţie. România în situaţia de acum nu are niciun fel de tranziţie. Este realist vorbind, imposibil într-un termen atât de scurt”, a declarat ministrul Raluca Prună, citată de Adevărul.
Ministrul a mai declarat că pregătirea problema personalului care să lucreze cu infrastructura SRI este rezolvată. Întrebată ce soluţie se va găsi pentru filajele realizate până acum de SRI, Raluca Prună nu a putut oferi un răspuns.
Decizia nu a fost motivată deocamdată.
Procurorul şef al DNA declara, joi, că, după ce decizia CCR privind instituţia care poate face interceptări va fi publicată în Monitorul Oficial, Direcţia Naţională Anticorupţie se va regăsi în situaţia în care să întărească serviciul tehnic prin suplimentarea personalului, dar şi a tehnicii de lucru.
