Pe aceeași temă
Recentele intentii militare are Federatiei Ruse in zona au fost discutate in cadrul unei convorbiri telefonice purtate vineri de ministrul roman al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, cu secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Intentia Moscovei de a trimite bombardiere strategice in regiunea Marii Negre, precum si alte masuri cu titlul de raspuns la amplasarea sistemului antiracheta in Europa Centrala si de Est au fost subiectele discutate de Aurescu si Stoltenberg.
"La data de 24 iulie 2015, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut o convorbire telefonica cu Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg. Cu acest prilej, seful diplomatiei romane l-a informat pe inaltul oficial NATO cu privire la rezultatele vizitei comune a ministrilor de externe din Romania, Polonia, Croatia si Ungaria in Muntenegru, care a avut loc, la initiativa ministrului roman de externe, in perioada 22-23 iulie 2015”, potrivit unui comunicat al MAE roman, citat de HotNews.
Bogdan Aurescu “a evidentiat eforturile Muntenegrului pentru implementarea reformelor necesare primirii invitatiei de aderare la Alianta, precum si demersurile autoritatilor de la Podgorita de a explica publicului muntenegrean avantajele si beneficiile calitatii de stat membru NATO”.
“Totodata, in convorbire au fost abordate si anunturile recente ale Federatiei Ruse privind dislocarea de bombardiere strategice in regiunea Marii Negre, precum si alte masuri menite sa dezvolte tehnologii militare sofisticate in raspuns la sistemul NATO de aparare impotriva rachetelor balistice. Ministrul roman al afacerilor externe a aratat ca aceste masuri sunt complet nejustificate avand in vedere faptul ca Baza de la Deveselu, care va fi integrata in sistemul NATO de aparare impotriva rachetelor balistice, nu vizeaza Rusia si este un mijloc de aparare exclusiv impotriva amenintarilor din afara spatiului euro-atlantic. In consecinta, Bogdan Aurescu a apreciat ca adecvate reactiile publice ale Aliantei fata de anunturile recente anterior mentionate”, potrivit sursei citate.
Doi inalti oficiali rusi au criticat saptamana aceasta proiectul NATO de amplasare a scutului antiracheta in mai multe state din Europa Centrala si de Est, printre care si Romania.
Astfel, atat directorul Institutului de cercetare din Ministerul rus al Apararii, Oleg Pusni, cat si ambasadorul Moscovei la Uniunea Europeana, Vladimir Cizhov, au acuzat caracterul ofensiv al scutului, indreptat impotriva Federatiei Ruse.
Acum doua zile, colonelul Oleg Pusni – directorul Institutului de cercetare din Ministerul rus al Apararii – s-a referit in termeni de amenintare la intentia SUA de a dezvolta noi sisteme antiracheta in urmatorii ani.
“Da, credem ca vor aparea noi sisteme de tip SM-3 care vor fi o amenintare pentru Rusia. Testele efectuate anul acesta cu sisteme SM-3 au generat preocupare”, a spus Pusni.
Ulterior, a venit randul ambasadorului rus la UE sa critice proiectul despre care spune ca este european “doar cu numele”, in realitate fiind un “proiect pur american”.
“Exista o intrebare logica: daca Iranul nu mai reprezinta un pericol – chiar daca nu este un partener, nu mai este un inamic -, atunci de ce mai este construit sistemul antiracheta si impotriva cui”, a spus Vladimir Cizhov intr-un interviu pentru Rossiia 24.
Oficialul moscovit precizeaza ca reactia Washingtonului in aceasta chestiune confirma temerile Rusiei privind o amenintare directa asupra teritoriului sau.
De altfel, Moscova a decis sa amplaseze o escadrila de bombardiere strategice Tu-22M3 cu raza lunga de actiune in peninsula Crimeea. Potrivit unui oficial rus din ministerul Apararii, mutarea ar fi un raspuns la amplasarea unei parti a scutului american anti-racheta pe teritoriul Romaniei.
“In acest stadiu s-a considerat suficienta amplasarea unei escadrille de Tu-22M3 pe aerodromul din Crimeea. Capacitatile sale de lupta vor permite consolidarea semnificativa a acoperirii aeriene in apele Marii Negre si in regiunea riverana”, a spus oficialul rus sub rezerva anonimatului.
