Pe aceeași temă
Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a publicat, vineri, motivarea deciziei prin care fostul ministru Monica Iacob Ridzi a fost condamnata la cinci ani de inchisoare.
Potrivit magistratilor Instantei Supreme, Ridzi a organizat intreg procesul de fraudare a bugetului Ministerului Tineretului si Sportului si a cheltuit in mod iresponsabil banii publici, intr-o perioada in care Romania se confrunta cu o criza economica acuta, se arata in motivarea citata de Ziare.com.
In februarie 2015, Monica Iacob Ridzi a fost condamnata definitiv la cinci ani de inchisoare cu executare in dosarul organizarii Zilei Tineretului, in 2009. Si fosta consiliera a sa, Ioana Varsta, a primit o pedeapsa identica.
"In privinta inculpatelor Iacob-Ridzi Monica Maria si Varsta Ioana Elena, este cert faptul ca acestea au pus la cale intregul proces de fraudare a bugetului MTS, avand initiativa, dar si decizia organizarii evenimentelor de la 2 mai 2009, cu consecinta cheltuirii unor importante sume de bani din fondurile publice, al caror cuantum a fost stabilit arbitrar, fara o minima preocupare pentru o estimare corecta a cheltuielilor ocazionate de organizarea Zilei Nationale a Tineretului in anul 2009", sustin judecatorii in motivare.
Magistratii Instantei Supreme sustin ca MTS avea posibilitatea sa foloseasca mai putine resurse financiare pentru organizarea evenimentului, in special dat fiind contextul in care, in 2009, Romania se afla in plina criza economica, fapt ce ar fi trebuit sa impuna cheltuieli bugetare mai bine gandite.
"Ceea ce frapeaza in speta este modul absolut iresponsabil in care inculpatele au conceput si pus in practica cheltuirea fondurilor publice, prin simularea unei proceduri de achizitie publica, desfasurata post-factum si cu castigatori dinainte stabiliti. Prin urmare, gravitatea faptelor imputate inculpatelor deriva nu doar din stabilirea in mod discretionar a unor cheltuieli facute pe seama bugetului institutiei publice in slujba careia se presupune ca ambele isi desfasurau activitatea, ci si din incalcarea cu buna stiinta a tuturor procedurilor legale de atribuire a unor contracte de achizitie publica", adauga instanta.
Ridzi cere gratierea
Monica Iacob Ridzi a depus, joi, o cerere de gratiere la Administratia Prezidentiala.
Cererea fostului ministru al Tineretului si Sportului a fost depusa de sotul ei, Tiberiu Ridzi, primarul orasului Petrosani. Anterior, Monica Ridzi a depus si o cerere de intrerupere a pedepsei pe caz de boala, care se va judeca la inceputul lunii iunie la Tribunalul Ilfov.
"Motivul pentru care am recurs la aceasta ultima cale, este acela ca as vrea sa mai traiesc, as vrea sa imi pot creste copiii, sa ii sprijin in confruntarea cu bolile pe care le-au mostenit de la mine, dar si cu bolile obisnuite, care, in contextul medical pe care il prezinta, sunt infinit mai agresive si mai riscante pentru ei. Este speranta mea la viata. Speranta ca voi trai ultimele luni, ani sau cat va vrea Dumnezeu, alaturi de copiii mei, de familie.
Nu am incetat sa sper intr-un gest de clementa, pentru ca nu am antecedente penale si am avut o conduita ireprosabila, atat pe parcursul procesului in cadrul caruia am fost condamnata, dar si ulterior, in mediul carceral, nu am savarsit si nu am fost acuzata ca as fi savarsit vreo infractiune de coruptie, iar recuperarea prejudiciului la acoperirea caruia am fost obligata este asigurata pe deplin si garantata, prin valorificarea bunurilor pe care le detin, pe care s-a instituit sechestru asigurator", se arata in cererea de gratiere publicata pe blogul Monicai Iacob Ridzi.
Intr-o interventie televizata, Tiberiu Ridzi a declarat ca el a depus in numele sotiei sale cererea de gratiere la Palatul Cotroceni si a precizat ca cele doua solicitari "nu se exclud".
Ulterior, Administratia Prezidentiala a transmis ca va analiza dosarul primit, joi, privind o cerere de gratiere a fostului ministru Monica Iacob Ridzi, pentru a stabili daca intruneste conditiile de inregistrare ca cerere de gratiere.
Dosarul care cuprinde cinci bibliorafturi va fi analizat in vederea stabilirii masurii in care poate fi inregistrat ca cerere de gratiere, arata Palatul Cotroceni.
Procedurile prevad ca, daca va fi inregistrat la Administratia Prezidentiala, dosarul va merge la Ministerul Justitiei care trebuie sa dea un aviz privind cererea de gratiere.
