Pe aceeași temă
”Miniștrii nu pot obține o super-imunitate, ei nu sunt deasupra legii penale. Dacă există indicii, de exemplu, că au elaborat și adoptat un act normativ cu dedicație, primind bani sau alte beneficii, sau au sustras, distrus ori falsificat documente din ministere, trebuie anchetați ca orice alt funcționar public. Nici sustragerea, nici distrugerea de documente, nici corupția nu înseamnă “oportunitatea” adoptarii unui act normativ”, sustine Macovei intr-un comunicat de presa.
Monica Macovei atrage atentia ca nici in prezent miniștrii și parlamentarii nu pot fi trași la răspundere pentru oportunitatea unui act normativ, pentru decizia politică de a adopta un act, dar pot fi anchetați dacă au încălcat legea atunci când au adoptat un act normativ.
”Acest lucru nu trebuie să se schimbe, pentru că ar însemna ca miniștrii să primească o imunitate neprevăzută de nicio lege și inexistentă în vreun stat democratic”, spune Macovei.
”Opinia publică așteaptă, pe bună dreptate, motivarea deciziei CCR prin care a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între DNA și Guvern, ca să vadă cum argumentează CCR afirmația că DNA și-ar fi “arogat atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ” și cum explică CCR de ce a nu permis reprezentantului DNA să depună la dosarul CCR, potrivit informațiilor din presa centrală, un document actualizat cu cele 5 infracțiuni pentru care existau indicii că au fost comise:
- favorizare a făptuitorului;
- prezentare cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau Președintelui României, cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului,
- sustragerea sau distrugerea de înscrisuri;
- sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri;
- fals intelectual.
Gândim și este normal să ne întrebăm care dintre posibilele infracțiuni constatate de DNA în această anchetă vizează oportunitatea sau decizia politică de a adopta OUG 13/2017”.
