Pe aceeași temă
”Conduita deliberată a inculpatului de a se sustrage de la îndeplinirea acestei obligaţii legale rezultă explicit chiar din corespondenţa cu apărătorii săi, depusă de aceştia la dosar, fiind vorba despre o vădită rea-credinţă a inculpatului, iar nu despre o împrejurare accidentală, care l-ar fi pus în imposibilitate temporară de a respecta una dintre obligaţiile inerente măsurii preventive sub imperiul căreia se află. Totodată, s-a susținut că prin părăsirea teritoriului României şi refuzul de a se mai întoarce, inculpatul s-a sustras procesului penal în cadrul căruia s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar, fiind vorba despre o sustragere de la judecată, în condiţiile în care prezenţa sa în această fază procesuală este obligatorie, fapt care derivă din obligaţia instituită în art. 215 alin.1 lit.a) Cod procedură penală”, se arată în motivarea magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Judecătorii care au stabilit, definitiv, ca fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, să fie arestat preventiv, mai spun că există o stare de pericol pentru ordinea publică, deoarece faptele pentru care acesta este acuzat promovează ideea de slăbiciune a statului român.
”S-a apreciat că starea de pericol pentru ordinea publică derivă atât din gravitatea faptelor imputate inculpatului (...), dar şi din conduita pe care inculpatul a înţeles să o adopte după punerea sa în libertate şi, mai ales, după înlăturarea interdicţiei de a părăsi teritoriul României, acesta inducând în eroare şi, mai apoi, sfidând Înalta Curte de Casație și Justiție, reuşind, totodată, să inducă în opinia publică un sentiment de slăbiciune a statului român şi de zădărnicire a actului de justiţie, care tinde să se amplifice, în condițiile existenței altor cazuri notorii de sustragere a unor inculpaţi de sub puterea unor măsuri preventive ori de la executarea pedepsei”, mai arată motivarea judecătorilor.
În sursa citată se mai precizează și faptul că Mazăre nu s-a prezentat la termenul de judecată de la începutul acestui an, deoarece se afla deja în Madagascar, iar avocatul său nu a putut preciza un motiv obiectiv care să justifice absența sa.
”Adoptarea de către inculpatul M. (Mazăre, n.r.) a unei conduite de sfidare a organelor și autorităților statului chemate să asigure aplicarea și respectarea legii și conștientizarea de către acesta a faptului că un atare comportament poate constitui un exemplu negativ pentru cetățenii care ar fi tentați să intre în conflict cu legea penală, creează un impact negativ în societate și vulnerabilizează încrederea cetățenilor onești în fermitatea instituțiilor chemate să înfăptuiască actul de justiție. În consecinţă, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători apreciază că neprezentarea în mod repetat a inculpatului M. în faţa organului însărcinat cu supravegherea sa şi a instanţelor de judecată învestite cu soluționarea cauzelor în care acesta a fost trimis în judecată, are semnificația încălcării cu rea - credinţă a obligaţiilor impuse cu ocazia luării faţă de el a măsurii preventive a controlului judiciar și atrage incidența cazului de arestare”, precizează magistrații ÎCCJ.
Judecătorii au mai spus că arestul preventiv este necesar „pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal şi proporţională cu gravitatea acuzaţiilor penale aduse inculpatului”.
Instanța supremă a respins, în luna ianuarie, contestația formulată de Radu Mazăre la decizia emiterii unui mandat de arestare preventivă în lipsă. Astfel, fostul primar al Constanței a fost dat în urmărire internațională.
Instanţa supremă a admis, în 10 ianuarie 2018, cererea DNA de înlocuire a controlului judiciar în cazul lui Radu Mazăre cu un mandat de arestare în lipsă, având în vedere că fostul primar a plecat în Madagascar.
DNA a susținut la acea vreme că lipsa nejustificată de la poliţie, din 30 decembrie 2017, echivalează cu încălcarea controlului judiciar, solicitându-se astfel înlocuirea cu arestarea preventivă.
