Pe aceeași temă
Cei doi oficiali au discutat despre aprofundarea relaţiei bilaterale, cu accent pe oportunităţile economice, energetice şi în domeniul infrastructurii, exprimându-şi interesul pentru dezvoltarea interconectării infrastructurii regionale, în măsură să contribuie şi la dezvoltarea regiunii Europei Centrale şi de Est, informează Guvernul, printr-un comunicat de presă.
Pe agenda discuţiilor s-au aflat şi teme de actualitate europeană, precum gestionarea migraţiei, principala provocare cu care se confruntă Uniunea Europeană. Potrivit sursei citate, premierul Dacian Cioloş şi ministrul de externe ungar au "poziţii similare, considerând că este esenţială consolidarea frontierelor externe ale Uniunii".
Ministrul Peter Szijjarto a declarat, vineri, la București, că Ungaria nu construieşte momentan un gard la graniţa sa cu România, dar această decizie ar putea fi reconsiderată în viitor, în funcţie de felul în care evoluează situaţia în ceea ce priveşte criza refugiaţilor.
"Nu se construieşte gard la graniţa dintre Ungaria şi România. Se poate să se construiască, sperăm că nu va fi nicio situaţie în care să se pună în discuţie acest subiect. Dorim atât României, cât şi nouă înşine ca aceste două ţări să nu fie supuse în viitor unei presiuni a migranţilor care fac necesare măsuri ulterioare", a declarat Peter Szijjarto într-o conferinţă de presă comună, în urma întrevederii cu omologul său român, Lazăr Comănescu.
***
Peter Szijjarto declara în urmă cu două săptămâni că Ungaria este pregătită să ridice zidul la granița cu România imediat ce va constata că țara noastră a devenit rută pentru imigranți și nu este capabilă să oprească fluxul.
Declarația a venit după ce la granița cu Serbia a fost interceptat un grup de 60 de refugiați care intrase în România. Ei au fost duși într-unul dintre centrele pentru azilanți din Timiș, dar majoritatea lor a declarat că nu au de gând să rămână aici.
România se pregătește
Guvernul a aprobat marți modificarea legii privind azilul, transpunand astfel total directiva europene privind procedurile de azil și directiva privind stabilirea standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internaţională.
Guvernul arata intr-un comunicat ca hotărârea de guvern aprobată astăzi instituie cadrul legal pentru majorarea sumei acordate de statul român unui solicitant de azil lipsit de mijloace materiale de întreținere, stabilind condițiile materiale oferite acestora, situațiile în care pot fi implicați în activități în folosul comunității centrului de primire la fel ca și condițiile în care poate fi acordat, suspendat sau retras ajutorul nerambursabil prevăzut de Legea privind azilul în România, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr.331/2015.
În ceea ce privește costurile generate de asigurarea condițiilor materiale pentru solicitanții unei forme de protecție aflați în centrele speciale de primire, valorile maxime estimate iau în calcul durata medie a procedurii de azil estimată la 10 luni. Pe baza datelor comunicate de Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), a fost stabilit un set de valori necesare pentru cheltuielile lunare (hrană, îmbrăcăminte, cazare), pentru un solicitant de azil, adult. Astfel solicitantul de azil beneficiază, la cerere, de hrană în limita sumei de 10 lei/persoană/zi, de îmbrăcăminte în limita sumei de 67 lei/persoană/sezon vară și de 100 lei/persoană/sezon iarnă, la care se adaugă 6 lei/persoană/zi reprezentând cheltuieli cu transport local, servicii culturale, presa, servicii de reparații și cheltuieli pentru igiena personală.
În plus, solicitanții de azil cărora Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) nu le poate asigura cazarea în centrele de primire din subordine pot beneficia de asistență materială pentru închirierea unei locuințe, în valoare de 450 lei/persoană/lună, și asistență materială pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere, în valoare de 120 lei/lună/persoană pentru sezonul cald și 155 lei/lună/persoană pentru sezonul rece. Suma acordată lunar pentru chirie scade cu 30% în cazul familiilor cu doi membri și cu 40% în cazul familiilor cu trei membri. Inspectoratul General pentru Imigrări poate suspenda acordarea acestor sume și poate impune rambursarea sau suportarea pe viitor a costurilor respective în cazul în care constată că solicitantul de protecție internaţională deține mijloacele necesare unui nivel de trai adecvat și poate contribui la suportarea costurilor aferente condițiilor material de primire și îngrijirilor medicale.
