Opoziția din Belarus cere liderilor din UE să nu recunoască rezultatele alegerilor prezidențiale

Laurentiu Gheorghe | 19.08.2020

Candidata opoziției la funcția de președinte, Sviatlana Tsikhanouskaya, a cerut miercuri liderilor din UE să nu recunoască rezultatul alegerilor, spunând că Alexander Lukașenko și-a pierdut legitimitatea.

Pe aceeași temă

Sviatlana Tsikhanouskaya a transmis un mesaj video din Lituania, țara unde s-a refugiat după ce actualul presedinte al Belarusului, Alexander Lukașeno, a fost reales în cadrul unor alegeri considerate ca nefiind libere și corecte , cerând înaintea reuniunii de urgență a șefilor de stat și de guverne din UE să nu recunoască rezultatul scrutinului prezidențial. În fosta republică sovietică se desfășoară începând cu 9 august proteste de amploare împotriva regimului autoritar impus de președintele Alexander Lukașenko, un fost director de colhoz din perioada URSS, relatează Reuters.

Liderul opoziției susține că ea este câștigătoarea de drept a alegerilor prezidențiale și solicită refacerea scrutinului sub control internațional.

„Vă cer să nu recunoașteți rezultatul acestor alegeri fraudate. Lukașenko și-a pierdut orice legimitatet atât în fața propriului popor cât și al lumii”, a spus ea în mesajul video.

Președintele Lukașenko încearcă să oprească protestele care au cuprins întreaga țară, fiind cea mai grea încercare prin care trece regimul din ultimii 26 de ani, de când a preluat puterea. El neagă orice fraudă electorală la scrutinul care i-a adus al șaselea mandat de președinte al Belarusului, cu 80% din sufragii.

Uniunea Europeană amenință cu impunerea de sancțiuni împotriva oficialilor de la Minsk, responsabili de frauda electorală și de încercările violente de înăbușire a manifestațiilor de protest în urma cărora cel puțin două persoane au murit și alți mii de opozanți au fost arestați.

Comunitatea internațională urmărește cu atenție răspunsul Moscovei la cea mai mare criză declanșată într-o republică ex-sovietică după celebrul Maidan din 2014 din Ucraina, când armata rusă a intervenit după schimbarea regimului pro-rus de la Kiev.

Datele privind zborurile arată că un avion aparținând guvernului rus în care s-au aflat înalți oficiali de la Kremlin, inclusiv șeful serviciului de securitate FSB a efectuat o cursă în Belaarus, după care s-a întors miercuri dimineață la Moscova.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, care i-a oferit sprijin militar lui Lukașenko în caz de necesitate, a discutat la telefon despre criza din Belarus cu cancelarul german, Angela Merkel, cu președintele Franței Emmanuel Macron și președintele Consiliului European, Charles Michel.

El i-a avertizat pe liderii europeni împotriva implicării în treburile interne ale Belarusului, un aliat puternic al Rusiei, țară de tranzit pentru exporturile energetice către Occident și privită la Kremlin ca o zonă tampon față de Uniunea Europeană și NATO.

„Belarus nu este Europa”

Comisarul UE pentru Industrie, Thierry Breton, a spus că blocul comunitare trebuie să țină seamă de natura relațiilor foarte apropiate dintre Minsk și Moscova.

„Belarus nu este Europa, este la granița dintre Europa și Rusia, iar situația nu este comparaabilă cu Ucraina și Georgia. Belarus este în mod real puternic legată de Rusia iar majoritatea populației este favorabilă legăturilor strânse dintre cele două țări”, a spus comisarul european. De altfel, Belarus și Rusia formează o uniune, care se vrea a fi extinsă la nivelul Euro-Asiei.

Ministrul de externe al Suediei, Ann Linde, s-a oferit să efectueze o vizită la Minsk pentru a-și oferi serviciile de mediator ca șefă a OSCE, organismul de securitate care cuprinde atât statele occidentale cât și republice fost sovietice.

Linde a mai spus că a vorbit cu Tsikhanouskaya care a avut o atitudine „foarte pozitivă” față de oferta de mediator al OSCE între Lukașenko și opoziție.

Protestele au cuprins și unele dintre marile platforme industriale din Belarus ceea ce pune în pericol modelul economic de tip sovietic promovat de Lukașenko. Poliția a intervenit miercuri pentru dispersarea unei demonstrații la Uzina de Tractoare Minsk (MTZ), arestând și doi protestari.

Media locală relatează că forțele de securitate au preluat controlul teatrului național din centrul Capitalei care devenise un bastion al protestelor după ce directorul instituției de cultură, un fost diplomat, a fost concediat pentru că s-a alăturat forțelor de opoziție.

Al treilea protestatar a murit împușcat

Un bărbat din Belarus rănit de glonţ în timpul unei manifestaţii împotriva realegerii preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, reprimată violent de poliţia antirevoltă, a murit miercuri la spital, au informat rudele sale, citate de site-ul de ştiri tut.by. Cu toate acestea, decesul nu a fost confirmat oficial, scrie AFP, preluată de Agerpres.

Acesta ar fi al treilea deces de la începutul protestelor împotriva rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 9 august, contestate de opoziţie şi care s-au soldat, de asemenea, cu zeci de răniţi şi au dus la 6.700 de arestări.

Potrivit presei din Belarus, Ghennadi Şutov, în vârstă de 43 de ani, a murit într-un spital militar din Minsk, după ce a fost rănit la cap în timpul manifestaţiei din 11 august, la Brest, oraş din vestul ţării. Dar nici autorităţile din Belarus şi nici spitalul militar din Minsk nu au dorit să confirme acest deces.

Poliţia a recunoscut pe 12 august că a tras cu muniţie reală cu o zi înainte împotriva manifestanţilor „agresivi” şi înarmaţi, potrivit ei, cu bare metalice, la Brest, rănind unul dintre ei.

Rudele lui Gennadi Şutov au declarat, la rândul lor, presei că acesta nu a fost deloc „agresiv”, ci mergea pur şi simplu pe stradă când a fost împuşcat de pe acoperişul unei clădiri.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22