Pensiile speciale ale celor 150.000 de privilegiați ne-au costat 7 miliarde de lei în 2017

Dora Vulcan | 18.04.2018

150.000 de beneficiari ai pensiilor speciale au costat bugetul de stat peste 6,94 miliarde de lei în anul 2017, cu 28% mai mult decât în 2016. O serie de legi adoptate de coaliție le oferă privilegii pe viaţă militarilor, magistraţilor, parlamentarilor, personalului diplomatic şi consular, piloţilor, grefierilor etc.

Pe aceeași temă

 

 

 Pentru cei care se întreabă de ce nu mai sunt bani pentru pensiile oamenilor de rând și face guvernul artificii halucinante pentru a forța naționalizarea fondului de pensii cu administrare privată din Pilonul II - adică un decont anticipat al exceselor sale de acum făcute pentru ”speciali” și bazinul electoral al PSD-ALDE cu sacrificarea viitorilor pensionari cocoșați acum de taxe și impozite.

 

Aceste pensii pentru speciali nu au fost stabilite în raport de contribuția efectivă la sistemul de pensii, ca în cazul pensionarilor obișnuiți, ci prin raportare la categoria specială pe care o reprezintă.

 

 

Economica.net a făcut calculul pe baza datelor oficiale comunicate de cele patru case de pensii care le administrează.  

 

 

Pensiile speciale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se plătesc doar din bugetul de stat. Militarii, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, aflaţi în activitate, contribuie la bugetul de stat prin plata unei cote individuale de contribuţie, de 25% din solda lunară brută/salariul lunar brut. Aceştia nu plătesc contribuţia de asigurări sociale, ci această contribuţie individuală la bugetul de stat, care din anul 2018 este de 25% din salariul/solda brută lunară. Precizăm că până la sfîrşitul anului 2017, contribuţie individuală la bugetul de stat, plătită de militarii, poliţiştii şi funcţionarii cu statul special, aflaţi în activitate, a fost de 10,5% din solda lunară brută/salariul lunar brut. Abia din anul 2018, s-a majorat la 25%.

 

Pensiile speciale ale piloţilor, parlamentarilor, auditorilor publici ai Curţii de Conturi, grefierilor reprezintă 80% din media veniturilor brute lunare din ultimul an de muncă. Diplomaţii, consulii şi magistraţii pensionaţi încasează acum la pensie 80% din salariul de bază şi sporurile avute în ultima lună de muncă.

 

  

 

Algoritmul de stabilire a cuantumului pensiei este mult mai avantajos decât pentru restul românilor

 

 

Pensiile de serviciu ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se plătesc numai din bugetul de stat. Pensiile de serviciu ale civililor nu sunt plătite doar din bugetul asigurărilor sociale de stat, adică în funcţie de contribuţia efectivă a beneficiarului la bugetul asigurărilor sociale de stat, ci şi din bugetul de stat, adică din banii tuturor contribuabililor, persoane fizice şi juridice, scrie sursa citată. Astfel. militarii care primesc pensii speciale iau 65% din media soldelor/salariilor lunare brute care au fost realizate la funcţia de bază în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate, actualizate la data deschiderii sau recalculării dreptului de pensie. Civilii care iau pensii speciale încasează lunar 80% din veniturile brute obţinute ori în ultimul an, ori în ultima lună anterioară datei pensionării.

 

 

 

Pensiile speciale din Apărare: 2,82 miliarde 

 

  • Pensiile speciale din MApN și sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au costat bugetul de stat peste 2,82 de miliarde de lei în 2017,  cu 20,8% mai mulţi bani de la bugetul de stat pentru pensiile speciale din Apărare decât în anul 2016; 
  • Pensia specială medie brută din Apărare a depăşit 3.730 de lei lunar în 2017 și a crescut cu 15,20% în 2017 faţă de nivelul din 2016, adică s-a majorat cu aproape 500 de lei; 
  • Aproape 65.000 de oameni din Apărare au încasat în luna decembrie a anului 2017 pensii speciale.

 

 

 

Pensiile speciale de la Interne: 2,85 de miliarde de lei

 

  • 2,85 miliarde lei s-au plătit de la bugetul de stat în anul 2017 pentru pensiile speciale din MAI, cu 35% mai mulţi bani de la bugetul de stat pentru pensiile speciale; 
  • Pensia specială medie brută din MAI a fost de 3.924 de lei în 2017;
  • Aproape 65.000 de poliţişti, jandarmi, pompieri ISU, dar şi alţi profesionişti din cadrul Ministerului de Interne au încasat pensie de serviciu în luna decembrie 2017. 

 

 

 

Pensionarii SRI: 585 milioane de lei în anul 2017

 

  • cu peste 41% mai mult decât în 2016;
  • Pensia specială medie brută din SRI a depăşit 5.157 lei în anul 2017, cu aproape 22% mai mare decât cea din anul 2016, adică o creştere cu peste 926 de lei faţă de nivelul anului 2016;
  • 10.307 de oameni au încasat în decembrie 2017 pensie specială plătită de Casa de Pensii a SRI.

 

 

Pensii speciale civili: 695,84 milioane lei  

 

  • cu 26% mai mult decât în anul 2016;
  • Peste 9.000 de civili au încasat pensie specială în decembrie 2017;
  • De acest privilegiu beneficiază foşti procurori, judecători, grefieri, personal civil navigant din aviaţia civilă, auditori publici externi ai Curţii de Conturi, personal diplomatic şi consular, parlamentari.

 

 

articolul integral, în Economica.net

 

 

 

Ce face guvernul pentru a acoperi gaura lăsată de pensiile specialilor? Ia o serie de măsuri halucinante, care merg de la naționalizarea treptată a Pilonului II de pensii cu administrare privată până la ideea năstrușnică de a administra contribuțiile pentru pensii ca pe un fond de investiții. 

 

 

  • Statul vrea contribuțiile pentru pensii ca să le administreze ca pe un fond de investiții

 

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, vine cu o abordare nouă privind Pilonul I de pensii, declarând că statul ar putea să investească o parte din fondul public de pensii, „noul mecanism” urmând să fie aprobat de Guvern până la sfârșitul lunii iunie.

 

Scandalul legat de viitorul Pilonului II de pensii, administrat privat, continuă cu intenția statului de a transfera sau măcar de a prelua o cât mai mare parte din contribuțiile care se duceau către fondurile administrate privat.

 

Întrebat cum vede implicarea statului în crearea unui mediu concurențial printre administratorii de fonduri de pensii, Teodorovici a spus că „Orice stat, în mod normal, și de fapt statele dezvoltate, au și această abordare, de a investi în și în afara țării respective”.

 

Eugen Teodorovici a declarat, marți, că până la finalul lunii iunie, Ministerul Finanțelor Publice va prezenta "mecanismul la care noi, ca stat, ne-am gândit pentru a crea în piață o concurență reală, corectă”. Astfel, românii vor trebui să opteze între Pilonul I și Pilonul II de pensii. Ministrul Finanțelor nu a dat detalii despre variantele discutate la Guvern, dar a lăsat să se înțeleagă că statul s-ar putea apuca să investească o parte din banii virați la Pilonul I, după modelul Pilonului II.


Teodorovici a recunoscut că până acum „statul a demonstrat că nu e un bun administrator pe economie” dar acest lucru „nu înseamnă că statul trebuie condamnat la o etichetă de incapabil să gestioneze banul fie public fie privat într-un mod judicios”.

 

Întrebat cum poate fi concurență între un sistem în care banii doar se acumulează și unul în care banii se și multiplică, Teodorovici a răspuns: "E undeva imposibil? Scrie undeva că nu poate avea statul o astfel de abordare? Și se acumulează, dar nimeni nu oprește ca, din ce se acumulează, o parte, pe același mecanism pe care să spunem Pilonul II funcționează, să am și acolo aceeași abordare”.

 

O întrebare fără răspuns clar este cum se poate crea concurență între un fond unde doar se aculează banii (Pilonul I) și altul care investește cu un anumit randament (Pilonul II). „Scrie undeva că nu poate avea statul o astfel de abordare? Se acumulează, dar nimeni nu oprește ca, din ce se acumulează, o parte, pe același mecanism pe care Pilonul II funcționează, să fie și acolo aceeași abordare”, a răspuns Teodorovici.

 

Ministrul a mai lăsat să se înțeleagă că românii care nu-și vor exprima opțiunea vor fi automat trecuți la Pilonul I de pensii.

 

În schimb, Teodorovici a refuzat să spună care ar fi suma care s-ar transfera de la Pilonul II la Pilonul I și nu a răspuns nici la întrebările legate de pensiile speciale, care nu sunt bazate pe principiul contributivității.

 

Statul a luat peste un miliard de euro din pensiile private

 

De cealaltă parte, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) spune că nerespectarea de către stat a calendarului de creștere a contribuțiilor la Pilonul II a avut ca efect diminuarea cu 12,9% a sumelor acumulate în conturile românilor.

 

Guvernul va da o ordonanta de urgenta prin care va nationaliza Pilonul II de pensii, avertizeaza senatorul PNL Florin Citu, presedintele Comisiei economice, industrii si servicii a Senatului.

 

El a declarat pentru Ziare.com ca nationalizarea este singurul mod prin care Executivul ii poate face pe romani sa isi mute banii deja acumulati in Pilonul II in Pilonul I.

 

"Guvernul va da o ordonanta de urgenta pentru nationalizarea pensiilor. Nationalizarea este singurul mod in care pot sa convinga oamenii sa isi ia banii de pensii si sa plateasca pensiile nesimtite si speciale crescute din pix de Olguta si restul. Ce om normal la cap isi ia banii lui si spune 'da, vreau sa ii dau sa platesc pensiile crescute de Olguta si Dragnea si nu imi pun banii deoparte pentru viitor'?", a declarat Florin Citu pentru Ziare.com.

 

Cu toate că legislația prevedea un calendar de creștere a contribuției virate către Pilonul II (pensii private obligatorii) de la 2% (din venitul brut al fiecărui salariat) în 2008 la 6% în 2016, contribuția a ajuns la 5,1% în 2016 și 2017 și a scăzut la 3,75% în 2018. 

 

“Practic, din cauza nerespectării legii de către stat, românii au acum, după 10 ani de funcționare a Pilonului II, sume cu 12,9% mai mici în contul personal de pensie private decât ar fi avut dacă legea ar fi fost respectată. Impactul negativ la nivelul Pilonului II este de 1,1 miliarde de euro (contribuții nevirate)”, a declarat Radu Crăciun, membru în Consiliul Director al APAPR, prezent în Comisia economică, industrii și servicii a Senatului. 


Potrivit APAPR, performanțele Pilonului II au confirmat așteptările inițiale. Astfel, randamentul investițional (pe baza VUAN mediu) pentru perioada mai 2008 – februarie 2018 a fost de 128,3%, adică o medie de 8,8% pe an de la lansare până în prezent. La finele lunii februarie, totalul activelor celor 7 fonduri de Pilonul II a ajuns la 41,7 miliarde de lei.

 

Din această sumă, 7,2 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro) reprezintă câștigul net obținut de participanți prin investirea banilor de către administratori. Banii fondurilor de pensii sunt investiți în proporție de 92% în economia românească, plasamentele având un profil conservator (circa 75% în obligațiuni și piață monetară). La Bursa de Valori de la București, fondurile de Pilon II dețin plasamente de circa 1,9 miliarde de euro (20% din acțiunile liber tranzacționate), asigurând circa 15% din lichiditate.

 

“Pilonul II a avut un rol decisiv în succesul ofertelor publice lansate pe BVB, fondurile de pensii cumpărând participații de până la 20%-25% în cadrul ofertelor”, se arată în prezentare.  

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22