Pe aceeași temă
Presedintele Ucrainei atrage atentia ca rezultatul negocierilor de la Minsk “se afla intr-un mare pericol”. Petro Porosenko acuza Rusia ca si-a “intensificat semnificativ” ofensiva, in ciuda acordului de incetare a focului pe care Vladimir Putin l-a semnat.
"După ceea ce am realizat la Minsk, nu este vorba doar despre bombardarea unor ucraineni şi cartiere locuite, ci este vorba despre un atac asupra rezultatelor noastre de la Minsk, fără explicaţii", a declarat vineri Poroşenko.
"Din nefericire, după (negocierile de la) Minsk, operaţiunile ofensive ale Rusiei s-au intensificat", a acuzat el, adăugând că Kievul "este convins că rezultatele de la Minsk se află într-un mare pericol", potrivit Mediafax.
Statele Unite s-au declarat, de asemenea, foarte îngrijorate de informaţii potrivit cărora armament greu este adus, peste frontiera cu Rusia, în regiunea de conflict din estul Ucrainei, desi acordul de la Minsk prevede retragerea acestui tip de armament din estul separatist al tarii.
In regiunea separatista prorusa Donetk, sambata, se auzeau bombardamente.
Si orasul Debalteve continua sa fie vizat de confruntari intense intre fortele guvernamentale controlate de Kiev si separatistii sustinuti de Moscova.
Inca un acord pe care Moscova il va incalca?
Negocierile de la Minsk s-au încheiat, joi, cu un acord de încetare a focului care urmează să intre în vigoare în noaptea de sâmbătă spre duminică. Acordul nu a fost primit insa cu multa incredere de SUA si NATO, tinand cont de istoria precedentelor intelegeri de pace legate de conflictul din Ucraina. In ciuda semnarii acordului, in ultimele 24 de ore, opt militari ucraineni si trei civili au fost ucisi de separatistii pro-rusi, iar Uniunea Europeana va impune luni noi sanctiuni Rusiei, din cauza atacului de la Mariupol.
Întâlnirea începută miercuri seară la Minsk, s-a încheiat joi dimineaţă, după 17 ore de negocieri strânse între cei patru participanţi – preşedinţii ucrainean, Petro Poroşenko, rus, Vladimir Putin, francez, François Hollande, şi cancelarul german, Angela Merkel –, care au anunţat un acord de pace, începând de duminică, 15 februarie, şi crearea unei zone demilitarizate extinse în Ucraina. În timpul negocierilor, 50 de tancuri au intrat din Rusia în Ucraina şi 9 civili au fost ucişi în atacurile separatiştilor.
Cancelarul german, Angela Merkel, avertiza ieri că persistă „mari obstacole”, preşedintele Hollande evoca „o speranţă serioasă, deşi totul nu este încă desăvârşit”, iar liderul rus, Vladimir Putin a cerut Kievului o reformă constituţională pentru respectarea drepturilor ruşilor din estul ţării. Iar preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a declarat ca Rusia impune condiţii „inacceptabile”.
Prevederile acordului de la Minsk:
1. Încetarea focului în estul Ucrainei va intra în vigoare duminică, 15 februarie, la ora 00.00 (ora Kievului).
2. Retragerea armamentului greu. Părţile au convenit asupra unei zone demilitarizate, de-a lungul liniei de front care era în vigoare în septembrie. OSCE va monitoriza această zonă care va avea o întindere cuprinsă între 50 şi 150 de kilometri, în funcţie de raza de acţiune a armelor. Retragerea se va încheia la 1 martie.
3. OSCE îşi va folosi dronele şi observatorii pe teren, precum şi imagini din satelit şi date radar pentru a se asigura că ambele părţi respectă acordul.
4. Kievul şi rebelii vor negocia termenii viitoarelor alegeri locale în zonele rebele, ceea ce îi va readuce în cadrul legal al Ucrainei. Kievul va adopta o legislaţie privind autoguvernarea care să fie acceptabilă pentru republicile autoproclamate.
5. Kievul va declara amnistie generală pentru rebeli.
6. Un schimb de prizonieri trebuie să aibă loc la cinci zile de la retragerea completă, respectiv în 19 zile dacă retragerea armamentului se va face în perioada maximă prevăzută de acord.
7. Convoaiele cu ajutor umanitar vor primi acces neîngrădit în zonele afectate de război. Va fi pus în funcţiune un mecanism internaţional de monitorizare.
8. Kievul va relua legăturile economice, plăţile sociale şi serviciile bancare în zonele separatiste, întrerupte anterior ca răspuns la alegerile organizate în republicile autoproclamate. Această prevedere este subiectul unor negocieri ulterioare.
9. După organizarea alegerilor locale în regiunile Doneţk şi Lugansk, Kievul va reinstaura controlul asupra graniţelor lor cu Rusia. Tranziţia ar putea dura, perioadă necesară unei reforme constituţionale cuprinzătoare în Ucraina.
10. Toate trupele străine, armamentul greu şi mercenarii vor fi retraşi din Ucraina. Grupările armate ilegale vor fi dezarmate, dar autorităţile locale din Doneţk şi Lugansk vor putea avea unităţi de miliţie legale.
11. Kievul va implementa o reformă constituţională cuprinzătoare până la sfârşitul anului, care va descentraliza sistemul politic ucrainean şi va oferi privilegii regiunilor Doneţk şi Lugansk. Privilegiile includ autodeterminare în privinţa limbii, libertatea de a numi procurori şi judecători şi stabilirea unor relaţii economice cu Rusia.
12. Observatorii OSCE la alegeri vor verifica dacă alegerile locale din republicile autoproclamate corespund standardelor internaţionale. Procedura exactă pentru alegeri este subiectul unor negocieri ulterioare.
13. Discuţiile în cadrul "grupului de contact" (format din liderii autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk, un reprezentant al OSCE, fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima şi ambasadorul rus în Ucraina) se vor intensifica în diverse moduri.
