Pe aceeași temă
Este posibil ca acest volum să fi fost pe lista lucrărilor care au contribuit la obţinerea de către Mihai Tudose a gradului didactic de conferenţiar universitar, la Academia Naţională de Informaţii a SRI. Instituţia refuză, însă, să ofere informaţii, pe motiv că lucrările acestuia nu sunt informaţii de interes public, scrie putereaacincea.ro
Note de subsol fără menţionarea paginii citate. Plus alte deficienţe.
Primul semn de întrebare s-a născut după parcurgerea notelor de subsol ale cărţii ”Securitatea economică în era transformărilor globale”, apărută în 2013, la Editura Rao, scrie sursa citată. În majoritatea cazurilor nu sunt indicate paginile volumului din care Mihai Tudose citează sau la care trimite, excepţie făcând acele note de subsol preluate de la alţi autori, concomitent cu pasaje din opera acestora.
M-am oprit apoi, la întâmplare, asupra unor capitole. Şi am căutat pasaje identice în volumele spre care trimiteau notele de subsol. În lipsa indicării numărului paginii din care s-a citat, a fost un fel de căutare a acului în carul cu fân.
Ceea ce am observat din start este, aşa cum am menţionat, că în cazul şi al notelor de subsol, şi al bibliografiei, Mihai Tudose încalcă una dintre regulile de bază ale citării academice, şi anume evită indicarea paginii din care citează sau la care trimite.
De asemenea, recurge frecvent la preluarea de paragrafe întregi fără să le pună în ghilimele.
O altă practică pe care am întâlnit-o este citarea, în notă de subsol, a unui autor care apare menţionat în volumul din care citează sau din care copiază pasaje fără a le pune în ghilimele. O practică ce face ca bibliografia din volumul propriu să pară mai consistentă.
Apoi, în câteva situaţii, la note de subsol notează numele unui autor, cu menţiunea „Op. cit.”, deşi autorul respectiv nu a mai fost citat anterior. De exemplu, „Andrei Akulov, op. cit.” (pag. 41), „Carmen Medina, op. cit.” (pag 66), „Pascal Lany, op. cit.” (pag. 114)
Citare neacademică din Joseph Nye
Voi da, în cele ce urmează, câteva exemple de încălcare a normelor academice de citare, întâlnite în cartea lui Mihai Tudose.
1. Pe pagina 49, alin. 5., Mihai Tudose are o notă de subsol care duce la Richard Rosecrance, The Rise of the Trading State, Basic Books, New York, 1986, pp. 16, 160. De fapt, este un paragraf din lucrarea lui Joseph Nye, Viitorul puterii, Ed. Polirom, 2012 (pag. 69, alin. 1). Rosecrance e sursă bibliografică în cartea lui Nye, în cea a lui Tudose ajungând prin intermediul autorului citat. Dacă Mihai Tudose ar fi citat în mod onest, trebuia să specifice atât autorul ideii (Rosecrance), cât şi sursa de unde a fost obţinută (Nye).
articolul integral, AICI