Pe aceeași temă
E cunoscută deja povestea partidului “interesului național”, așa cum îi plăcea mereu lui Gabriel Oprea să spună. Uniunea Națională pentru Progresul României sau UNPR este un paradox: deși nu a candidat niciodată de unul singur în alegeri, partidul a făcut mai mereu jocurile politice la vârf în Parlament. PSD, PDL sau PNL, toate partidele mari au depins într-un moment sau altul de formațiunea construită exclusiv pe traseiști. Și, deși a susținut mereu că e ghidat de “interesul național” în acțiunile sale, UNPR nu a făcut decât să își negocieze mereu supraviețuirea prin susținerea acordată de-o parte sau alta a culoarului politic.
Cel mai recent exemplu este dat de încercarea PNL de a-l schimba din funcție pe cel de-al doilea om în stat.
Numindu-l un personaj toxic, copreședintele PNL Alina Gorghiu a anunțat la finalul lunii martie că liberalii strâng semnături pentru a-l schimba din funcție pe președintele Senatului. “E important cine va fi viitorul președinte al Senatului, dar mult mai important e să dai jos o persoană toxică pentru Parlamentul României”, a spus Gorghiu despre Tăriceanu. În acest context, liderul liberal spunea atunci că există discuții pentru asigurarea unei susțineri parlamentare. PNL a purtat discuții informale “cu unii, cu alții din UNPR, partid care și-a schimbat conducerea și pare a încerca o nouă cale la capitolul imagine”, adăuga Gorghiu.
Liberalii nu au ținut ascuns niciodată un asemenea demers, a mai punctat Gorghiu, liderul liberal având cuvinte dure la adresa lui Călin Popescu Tăriceanu și argumentând că aceasta e unica soluție pentru îmbunătățirea imaginii Senatului: “Este un om care nu știe altceva decât să vină public cu mesaje populiste, antijustiție și jigniri la adresa adversarilor”, a spus ea despre Tăriceanu. Totuși, celălalt copreședinte al partidului, Vasile Blaga, a refuzat să spună dacă vizează funcția de președinte al Senatului, arătând că liberalii au lideri pe care îi pot pune pune în această funcție.
Dar în ciuda calculelor pe care le fac cei din PNL, UNPR-iștii nu par convinși de necesitatea debarcării lui Tăriceanu de la șefia Senatului. Toată această discuție, spune senatorul UNPR Haralambie Vochițoiu, nu preocupă Uniunea. “În acest moment, pentru noi, pentru UNPR, nu e o miză schimbarea președintelui Senatului”, a spus el, citat de Digi 24. Progresiștii, a adăugat, senatorul, sunt mai preocupați să obțină un scor bun la alegerile locale care urmează în vară decât să-l dea jos pe Tăriceanu de la Senat. “Poziția domnului Tăriceanu nu cred că va fi pusă în discuție nici astăzi, nici săptămâna aceasta”, a subliniat el.
Conform Regulamentului Senatului, revocarea din funcţie a preşedintelui camerei superioare a Parlamentului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una dintre următoarele împrejurări: încalcă prevederile Constituţiei; încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
De asemenea, revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor. Propunerea de revocare prevăzută se face în scris, sub semnătura iniţiatorilor, o singură dată într-o sesiune. Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent care analizează, în prima sa şedinţă, îndeplinirea condiţiilor şi decide, prin vot, introducerea acesteia în proiectul de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen.
- Călin Popescu Tăriceanu s-a remarcat în ultima perioadă drept una dintre vocile cele mai critice la adresa justiției, fără ca această să fie o temă unică de atac politic.
Spre exemplu, recentul scandal pe tema neconstituționalității interceptărilor SRI la cererea procurorilor l-a determinat pe Tăriceanu să-și găsească vocația politică. “Noi apărăm drepturile omului”, spunea președintele Senatului și liderul ALDE. “Noi, ca partid liberal și partid dedicat apărării drepturilor cetățenilor, nu putem trece cu vederea peste o asemenea atitudine”, spunea șeful Senatului. Al doilea om în stat făcea referire la atitudinea ministrului Justiției în contextul scandalului deciziei CCR asupra interceptărilor SRI.
Mai mult, liderul ALDE credea că e nevoie ca Raluca Prună să fie sancționată. De ce? Ne spune chiar Tăriceanu: „E foarte grav ca un ministru al Justiției, nu oricine, să insiste în acest sens”, a precizat el, cu referire la promovarea Ordonanței dată de Guvern în contextul deciziei CCR privind neconstituționalitatea interceptărilor SRI la cererea procurorilor.
Tăriceanu s-a remarcat în ultima perioadă prin critici dure la adresa Justiției. Acum câteva săptămâni, el îi cerea premierului Cioloș “să o pună la punct” pe șefa DNA Kovesi. Iar la finalul lunii Februarie, șeful Senatului se plângea comisarului european pe Justiție, Vera Jourova, de faptul că retrăiește teroarea anilor ’50 și ’60, cu referire la simulacrul de justiție impusă de sovietici în statele-satelit. E greu de explicat cum retrăiește Tăriceanu acele momente, dat fiind că abia se născuse la începutul anilor '50.
