Pe aceeași temă
Presedintele Klaus Iohannis se va intalni luni cu ministrul Apararii - Mircea Dusa, cel de Interne - Gabriel Oprea si cel de Externe - Bogdan Aurescu, pentru a discuta chestiuni ce tin de atributiile constitutionale ale sefului statului, potrivit unor surse Mediafax.
Conform Constitutiei, presedintele reprezinta statul roman in strainatate si incheie tratate internationale in numele Romaniei, dupa ce acestea sunt negociate de catre Guvern.
De la aderarea la Uniunea Europeana, in 2007, Romania a fost reprezentata la Consiliul European de presedinte, putand fi numarate pe degete summit-urile sefilor de stat si de guvern unde a participat premierul roman.
In privinta reprezentarii internationale, Constitutia nu contine prevederi clare. Ultima revizuire cu acest obiect a avut loc cu mult timp inainte de aderare, astfel ca, in urma unor divergente intre presedintele si premierul de astazi, Traian Basescu si Victor Ponta, Curtea Constitutionala a decis, in iunie 2012, ca seful statului participa la reuniunile Consiliului European, aceasta atributie putand fi insa delegata de catre acesta, in mod expres, prim-ministrului.
Seful statului este si cel care acrediteaza si recheama, la propunerea Executivului, reprezentantii diplomatici ai Romaniei. In acelasi timp, reprezentantii diplomatici in Romania ai altor state sunt acreditati pe langa presedintele Romaniei.
Constitutia prevede si faptul ca presedintele este comandantul fortelor armate. In aceasta calitate, el poate declara, dupa aprobarea Parlamentului, mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate, iar in caz de agresiune armata impotriva tarii ia masuri pentru respingerea acesteia.
Presedintele este cel care instituie starea de asediu sau starea de urgenta. Si tot el indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii - autoritatea administrativa autonoma care organizeaza si coordoneaza unitar activitatile ce privesc apararea tarii si siguranta nationala.
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/05/Foto Laura Stefan.jpg)
Comentarii 1
revista22fil - 12-29-2014
Constitutia prevede si obligatia (si dreptul!0 presedintelui de a veghea la buna (corecta - conform legilor!) functionare a tuturor institutiilor statului, avand chiar dreptul, in acest scop, sa prezideze sedinte ale guvernului, cand se dezbat si se iau decizii imortante, in domeniul executiv. Constitutia stabileste astfel ca presedintele trebue sa vegheze si la corecta functionare a justitiei. In aceasta situtie constitutionala, s-ar fi cuvenit ca actualul presedinte sa inceapa prin a o convoca pe Codruta Kovesi, tinand astfel seama si de recomandarea pe care i-a facut-o NPR - postul public de radio din SUA : NPR : 'Klaus Iohannis, care a devenit presedintele Romaniei cu o platforma anticoruptie, are nevoie "sa lucreze in tandem" cu sefa DNA Laura Codruta Kovesi pentru a inregistra progrese in aceasta lupta'. Se impune o clarificare : Fara existenta lui Traian Basescu la Cotroceni, Codruta Kovesi nu ar fi acum sefa DNA, nu ar fi fost sefa parchetului general, cand Daniel Mora era seful DNA. Ambii - Morar si Kpvesi - sunt 'opera' lui Traian Basescu. Lupta cu coruptia a fost punctul principal (promisiunea facuta poporului!), din programul cu care Traian Basecu a castigat alegerile prezidentiale. Traian Basescu a adus justitia sa functioneze ca azi, sa ii condamne pe borfasi, indiferent de pozitia respectivului in institutiile statului. Indemnul (recomandarea) NPR, facut lui Klaus Iohannis se traduce astfel in : continuati, domnule presedinte, ce a initiat si a dezvoltat Traian Basecu in lupta cu coruptia. Titulescu spunea : 'dati-mi o politica interna buna, ca sa pot face o politica externa buna!'. Stiind ca, in Romania, in special in conditiile proliferarii coruptiei la nivel cvasi-general, sloganul prezidential principal trebue sa fie : 'unde justitie nu e, nimic nu e!', adica Klaus Iohannis trebuia sa o invite, in primul rand, pe Codruta Kovesi.
Răspunde