Pe aceeași temă
Soțul Gabrielei Firea a spus că în Voluntari sunt 30 de săli de jocuri de noroc și locuitorii i-au solicitat rezolvarea problemei, deoarece sunt tineri care au ajuns dependenți de păcănele la pierd mari sume de bani, scrie G4Media.ro.
Celelalte eforturi administrative pentru a descuraja fenomenul au fost ineficiente, spune Pandele, dar recunoaște că nu știe cât de oportună este organizarea acestui referendum local, atât timp cât în aceeași zi mai este anunțat și cel pentru justiție.
Principalele declarații făcute de primarul orașului Voluntari pentru G4Media:
Profităm și noi de ocazia alegerilor europarlamentare și am găsit de cuviință să vin cu această propunere pentru faptul că sunt mai mulți cetățeni care au venit la mine în audiență și care mi-au spus că nu mai știu ce să facă. Unii dintre ei au început să vândă lucruri din casă. Au copii, unii elevi, alții tineri săriți chiar de 20 de ani, care merg și joacă aproape zilnic deja. Unii și-au făcut nu o pasiune, ci un mod de viață din asta.
Nu știm dacă din punct de vedere constituțional acest referendum, dacă va întruni voturile necesare, va putea să fie validat, iar pe teritoriul administrativ al orașului Voluntari să nu mai existe aceste activități comerciale.
Un amic de-al meu a venit la mine și mi-a zis că își trimite unul din copii în afara României să facă studii pentru că unul dintre băieții săi deja l-a umplut de datorii. La o lună de zile vine cineva care îi spune că băiatul s-a împrumutat și trebuie să restituie banii. Dar nu este un caz singular, nu-l prezint neapărat pe acesta ca fiind motivul care ne-a determinat să luăm o asemenea hotărâre.
Noi am mai dat o hotărâre a Consiliului Local anul trecut în care am cerut interzicerea acestor jocuri de noroc. Nu s-a întâmplat nimic pentru că ei își iau formele de legalizare de funcționare de la oficiul jocurilor de noroc, o structură centrală, iar noi, cel puțin la nivel local, nu suntem decât spectatori.
Își deschid spațiile respective, primesc de la primărie autorizație de funcționare, care de fapt vizează doar condițiile comerciale, nicidecum obiectul de activitate.
Pentru București, „exilarea” păcănelelor într-un Cartier al jocurilor de noroc
Și în București există o inițiativă asemănătoare, prin care se dorește ca sălile de jocuri de noroc, majoritatea la parterul blocurilor, să fie „exilate” la marginea Capitalei într-un „Cartier al jocurilor de noroc”, un fel de Las Vegas dâmbovițean. În București sunt autorizate peste 1.250 de asemenea săli de joc pentru împătimiții de păcănele și ruletă.
Inițiativa aparține consilierului general Lucian Iliescu (PMP) care a depus un proiect de hotărâre la Consiliul General al Primăriei Capitalei.
Mai mult decât atât, ar putea fi interzise şi „funcţionarea sălilor de jocuri de noroc la mai puţin de 200 de metri de instituţiile de învăţământ, spaţii destinate procesului de învăţământ, cămine, internate, cantine, baze şi complexe cultural-sportive, bisericilor, spaţii de joacă pentru copii, parcuri, instituţii publice, unităţi de sănătate publică şi spitale.”
Normele de aplicare ar urma să fie elaborate în termen de 90 de zile de la aprobarea proiectului de către consilierii generali.
Tot iniţiatorul proiectului este cel care vine şi cu o soluţie. După ce vor fi interzise, sălile de jocuri de noroc ar putea fi comasate la marginea oraşului, într-un „Cartier al jocurilor de noroc”.
Astfel, spune Lucian Iliescu, industria nu va fi îngrădită. Va fi limitată doar tentaţia şi predispunerea la adicţie a cetăţenilor, şi a tinerilor în mod special.
„Această zonă ar putea fi construită şi amenajată corespunzator de municipalitate, iar spaţiile vor fi închiriate către terţii ce desfăşoară astfel de activităţi. Avantajele ar fi că poliţia şi autorităţile de control ar avea o muncamai eficientă iar încasările la bugetul de stat ar fi pe măsura. Pe de alta parte ar fi şi un avantaj pentru jucatori, pentru ca ar fi o concurenţă reală între firmele care deţin aceste săli pentru jocurile de noroc”, arată consilierul general în expunerea de motive.
Potrivit ultimelor date oficiale, în Bucureşti există nu mai puţin de 1.250 de săli de jocuri şi pariuri, în timp ce la nivelul ţării sunt 13.000.
În ultimii ani, constatăm că sălile de jocuri de noroc şi pariuri din capitală s-au înmulţit considerabil dacă este să ne uităm pe marile bulevarde la firmele luminoase care ne fură ochii.
Mai grav este că, potrivit unui studiu ESPAD, 13% din tinerii români în vârstă de 15 ani au jucat cel puțin o dată jocuri de noroc, respectiv 6% joacă frecvent (2-4 ori/lună sau mai frecvent).
În rândul medicilor, părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte interzicerea funcţionării sălilor de jocuri de noroc la parterul blocurilor.
În timp ce unii dintre psihiatri sunt de părere că scăderea accesibilităţii va determina şi o diminuare a tentaţiei de joc, existând deja modelul implementat cu succes in România care demonstrează acest efect, în cazul magazinelor de droguri legale, alţi psihologi spun că adicţia pentru „păcănele” nu va putea fi rezolvată în această manieră.
„Din punctul meu de vedere, ca psiholog, specializat pe dependenţa de jocuri de noroc, nu este absolut deloc o soluţie acest proiect. Asta pentru că în momentul în care o persoană dezvoltă o dependenţă, dacă nu o dezvoltă către sala de jocuri de noroc, o dezvoltă către alcool, către pornografie, către altfel de tipuri de dependenţă. Ca psiholog care lucrează de ani de zile cu persoanele care au probleme compulsive de joc de noroc, vă spun că soluţia este educaţia. De aici porneşte totul. Dacă nu vede sala de joc, vede cârciuma, îşi ia telefonul şi intră online. Ei speculează foarte mult şi găsesc imediat soluţii. Se apucă şi joacă online, ceea ce este şi mai puţin controlabil. (…) Adică eu îi închid sala de acolo, el rămâne cu tensiunile acumulate şi cu pulsiunile pe care le are, interne, şi ce face? Se duce şi joacă online sau se duce în cârciumă şi începe să bea.”, a declarat pentru G4Media.ro, psihologul Leliana Pârvulescu.
Potivit unui studiu GFK realizat în 2016, 98.000 de persoane din totalul populaţiei României sunt considerate ca fiind „jucători problematici”.
Ca tipologie, jucătorii care practică unul dintre jocurile de noroc cu frecvenţă cel puţin săptămânală sunt preponderent bărbaţi tineri, necăsătoriţi, din mediul urban, cu educaţie medie şi cu un venit mediu pe gospodărie de aproximativ 2.500 lei.
Circa 32% dintre jucătorii ce practică jocuri de noroc cu frecvenţă săptămânală au între 18 şi 24 ani.
În general, jucătorii cu frecvenţă săptămânală joacă/pariază pentru distracţie şi pentru a câştiga bani. Întrebaţi care sunt motivele de joc, 87% au declarat că se simt bine atunci când joacă, în timp ce 74% au afirmat că joacă/ pariază şi pentru a câştiga bani.
Mai grav decât atât este că 20% dintre cei care intră într-o sală de joc, ar deveni dependeţi.
Potrivit Oficiului Naţional al Jocurilor de Noroc, citat de Digi24.ro, taxele încasate de statul român în 2017 au fost de 1 miliard 314 milioane lei. Aproape dublu faţă de cele încasate în anul 2013, 700 milioane lei.
