Procesul lui Constantin Niță, suspendat. CJUE, sesizată. Procesele lui Simu și Pop se reiau

Dora Vulcan | 21.10.2019

Două completuri ale Curții Supreme au luat decizii diferite în cazuri similare. E vorba de procesele afectate de decizia CCR privind completurile specializate.

Pe aceeași temă

Dacă în procesele lui Horia Simu, Șerban Pop și Dan Șova judecătorii au decis reluarea de la zero a proceselor în care s-a dat verdict în primă instanță, în urma deciziei CCR privind completurile specializate, în cazul lui Constantin Niță, aceeași instanță, dar alt complet, a decis suspendarea procesului și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Judecătorii lui Niță vor să afle dacă decizia CCE prevalează în fața dreptului european, după ce Curtea Constituțională a României a decis, sesizată de Florin Iordache, că completurile de la Curtea Supremă care au judecat fapte de corupție au fost nelegal constituite și că procesele trebuie rejudecate dacă nu s-a dat o sentință definitivă.

Un complet de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a decis rejudecarea de la zero a procesului în care fostul șef al Fiscului, Șerban Pop, și omul de afaceri, Horia Simu, au fost condamnați pentru corupție. În acest caz, Simu primise 4 ani de închisoare cu executare, iar Pop 5 ani de închisoare tot cu executare. Pe modelul Șova, condamnările definitive ale celor doi au fost suspendate în urma deciziei Curții Constituționale care a stabilit nelegalitatea completurilor de 5 judecători, iar acum rejudecarea de la zero se bazează pe decizia CCR privind completurile de 3 judecători.

Sesizată de Iordache pentru profitul lui Liviu Dragnea, președintele de atunci al PSD și al Camerei Deputaților, care, de altfel, s-a și retras o săptămână de la conducerea Camerei pentru a-l lăsa pe vicepreședintele Iordache să sesizeze CCR, CCR a dat o decizie în urma căreia multe procese în care Curtea Supremă s-a pronunțat în primă instanță, cum sunt și cele de mai sus.

Într-un caz similar, Curtea Supremă a decis, de asemenea, sesizarea CJUE în cazul lui Darius Vâlcov, condamnat în primă instanță la 8 ani de închisoare și al Elenei Udrea, condamnată în dosarul Gala Bute la șase ani de închisoare cu executare.

Cazul lui Niță era, în faza de rejudecare a apelului, într-o cale de atac extraordinară, făcută în baza altei decizii CCR privind completurile specializate. El a fost condamnat, în iunie 2018, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, in dosarul in care era acuzat ca ar fi primit de la omul de afaceri Tiberiu Urdareanu 30.000 de euro si peste 300.000 de lei, ca sa intervina la primarul Iasiului, pentru atribuirea unui contract firmei UTI privind managementul traficului din oras.

Nita a facut contestatie in anulare impotriva sentintei definitive, iar aceasta a fost admisa la inceputul anului.

Cele trei întrebări ale judecătorilor Curții Supreme către Curtea de Justiție a Uniunii Europene

1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, Curtea Constituțională a României, care impune trimiterea spre rejudecare a cauzelor de corupție soluționate într-o perioadă determinată și care se află în faza apelului, pentru neconstituirea la nivelul instanței supreme de completuri de judecată specializate în această materie, deși recunoaște specializarea judecătorilor care le-au compus?


2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana si articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate in sensul ca se opun constatarii de catre un organ exterior puterii judecatoresti a nelegalei compuneri a completurilor de judecata din cadrul unei sectii a instantei supreme (completuri compuse din judecatori in functie, care la momentul promovarii indeplineau inclusiv conditia specializarii solicitata pentru a promova la instanta suprema)?

3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituțional, pronunțată într-o sesizare vizând un conflict constituțional, obligatorie în dreptul național ?

Până la un răspuns al Curții de Justiție a Uniunii Europene, procesul fostului ministru se suspendă.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22