Pe aceeași temă
Proiectul UDMR prevede ca circumstanta atentuanta acoperirea integrala a prejudiciului material, insa nu pentru orice infractiune. Ziare.com face o analiză pe text a proiectului de lege și o comparație cu legislația actuală pentru a scoate mai bine în evidență absurditățile propuse de UDMR și miza introducerii proiectului.
Actualul Cod Penal arata la articolul 75 litera d) ca "acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin infractiune, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, daca faptuitorul nu a mai beneficiat de aceasta circumstanta intr-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei" se inscrie in randul circumstantelor atenuante legale.
Dar acelasi act normativ impune niste restrictii si limitari
In schimb, proiectul UDMR vrea ca aceste circumstante atenuante, care inseamna practic acordarea unor pedepse mai mici la condamnare, sa se aplice si celor care savarsesc
- infractiuni contra sanatatii publice
- contra securitatii nationale
- contra umanitatii
- infractiuni de coruptie
- spalare de bani
- infractiuni privind protectia martorilor
- persoanelor vinovate de nerespectarea regimului privind de traficul de organe, tesuturi sau celule de origine umana
- privind prevenirea si combaterea pornografiei
- celor privitoare la regimul adoptiilor.
Liberare conditionata mai rapida
Proiectul de lege mai faciliteaza si liberarea conditionata in cazul pedepsei cu inchisoarea.
UMDR vrea ca liberarea conditionata sa poata fi dispusa daca cel condamnat a executat cel putin jumatate din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani, sau cel putin doua treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani.
In forma actuala, liberarea conditionata poate fi dispusa daca cel condamnat a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani, sau cel putin trei patrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani.
UDMR vrea sanctiuni mai usoare si pentru detinutii care au implinit peste 60 de ani, acestia ar putea beneficia de liberarea conditionata, dupa executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei, in cazul inchisorii ce nu depaseste 10 ani, sau a cel putin jumatate din durata pedepsei, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani.
UDMR propune si modificarea regimului inchis de detentie, el fiind aplicat persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenta.
"Regimul inchis se aplica initial persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenta la pedeapsa inchisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depaseste 13 ani", potrivit proiectului de lege.
In forma actuala, Legea nr. 254/2013 la articolul 36, alineatul 1 nu include sintagma "fapte comise cu violenta".
Platesti si iesi din inchisoare
Totodata, in proiectul UDMR se mentioneaza ca detinutii vor putea sa doneze 40% din banii castigati din munca prestata penitenciarului pentru reducerea pedepsei.
Proiectul de lege depus de UDMR prevede ca, "daca persoana condamnata renunta la procentul de 40%, in favoarea penitenciarului, munca se considera a fi neremunerata si zilele executate pentru zilele de munca prestate se calculeaza potrivit art. 96 alin. (1) lit. b)".
UDMR propune modificarea articolului 96, astfel in cazul in care se presteaza o munca remunerata, se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca, 3 zile executate pentru 2 zile de munca, iar daca munca este prestata pe timpul noptii, se considera 2 zile executate pentru o noapte de munca.
20 de zile pentru fiecare lucrare scrisa
In cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera 20 de zile executate, pentru fiecare lucrare stiintifica sau inventie si inovatie brevetate.
"Promovarea unor propuneri legislative privind reducerea numarului detinutilor este de natura sa contribuie la evitarea unor conditii necorespunzatoare de detentie, la diminuarea simtitoare a sumelor care trebuie alocate de la buget in acest scop, precum si a unor condamnari ale statului roman de catre CEDO.
Suntem constienti ca pe plan intern este foarte delicata punerea problemei adoptarii unor acte normative prin care sa se reduca supraaglomerarea din penitenciare, insa aceasta este singura modalitate prin care s-ar imbunatati considerabil conditiile de detentie si ar micsora sumele care ar putea fi alocate unitatilor penitenciare, iar pe de alta parte ar contribui la evitarea pronuntarii unei hotarari pilot de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin care Romania ar fi condamnata pentru neasigurarea conditiilor de detentie corespunzatoare persoanelor private de libertate", sustin cei opt parlamentari UDMR care au semnat proiectul de lege, in expunerea de motive.
Senatul este prima Camera sesizata.