Pe aceeași temă
"Am discutat pe baza Memorandumului privind sistemul judiciar. Sunt probleme vechi, cum ar fi subfinanţarea sistemului judiciar sau chestiunea infrastructurii. La multe dintre ele vom avea răspunsuri când vom pune în dezbaterea publică pachetul de legi privind reforma justiţiei", a declarat ministrul Justiţiei, Raluca Prună, după discuţiile cu magistraţii, citat de News.ro.
Întrebată despre problema salarizării acestora, Prună a explicat că nu ea răspunde de salairzare, ci ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru.
"Eu nu sunt răspunzătoare de salarizare, de aceea l-am invitat pe ministrul Pîslaru. Nu vreau să fac niciun comentariu cu privire la salarizare", a spus Raluca Prună.
Cu referire la presupusele numiri politice din parchete, Prună a arătat că o să le spună magistraţilor, de fiecare dată, că acestea nu sunt numiri politice.
"Un punct din Memorandum cere ca numirile de la nivelul Parchetelor să nu mai fie politice. Acuma puneţi-vă în poziţia mea. Cum ar fi acumă să spun eu că numirile sunt politice, când eu sunt chezaşul faptului că am făcut o procedură absolut corectă. Nu e deloc politică. Singurul lucru politic este că eu sunt într-un guvern, nefiind un om politic", a completat Raluca Pruna.
La rândul său, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat, după întâlnirea cu reprezentanţii magistraţilor, că ministerul pe care îl conduce nu are de unde să plătească tututor magistraţilor salarii majorate cu 18 la sută şi le-a cerut acestora înţelepciune "pentru a nu continua acest conflict".
"Guvernul nu contestă principiul irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Politica salarială într-o ţară este luată de puterea executivă. Pe problema concretă a ridicării tuturor salariilor din justiţie cu 18 la sută pentru cei 99 la sută care nu beneficiază de acest lucru, măsura nu este oportună pentru Guvern. Acest guvern nu are cum să ducă la îndeplinire acest lucru. Le-am cerut înţelepciune pentru a nu continua acest conflict", a declarat Dragoş Pîslaru.
La întâlnirea care a avut loc la Institutul Naţional al Magistraturii au participat şefii Curţilor de Apel din ţară, şefii parchetelor, reprezentanţii asociaţilor de magistraţi, precum şi ministrul Muncii şi ministrul Justiţiei.
Magistraţii mai multor instanţe şi parchete au demarat un ”protest public” care constă fie în soluţionarea doar a cauzelor urgente, fie în purtarea de banderole albe pe braţ de către judecători.
Protestele au fost decise în urma unor hotărâri ale Adunărilor Generale ale judecătorilor, care cer adoptarea unor măsuri privitoare la reorganizarea justiţiei, salarizarea nediscriminatorie a magistraţilor şi asigurarea separaţiei puterilor în stat, unele instanţe cerând inclusiv demisia ministrului Justiţiei.
Protestul s-a declanşat la sfârşitul lunii august, de la o ordonanţă a Guvernului care a decis majorarea cu 18 la sută a salariilor personalului medical şi cele din sistemul de învăţământ.
Dintr-o eroare, textul ordonanţei vorbeşte de ”personalul plătit din fonduri publice”. Deşi ordonanţa viza salariile mici din sănătate şi din învăţământ, magistraţii au speculat sintagma din ordonanţă şi au cerut 18 la sută în plus la salariu pe motiv că şi ei sunt plătiţi din fonduri publice.
Chiar dacă Guvernul a retras ulterior ordonanţa şi a modificat-o astfel încât să beneficieze de creşterea salariilor doar medicii şi profesorii, magistraţii au cerut Avocatului Poporului să atace noul act normativ la Curtea Constituţională, susţinând că este discriminatoriu.
Instanţe din mai multe judeţe au fost în grevă în 12 septembrie, pentru a cere, printre altele, respectarea independenţei sistemului judiciar şi implementarea mai multor măsuri, cum ar fi înlăturarea discriminărilor salariale, revendicări care se regăsesc în Memorandumul privind justiţia, publicat de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România.
Memorandumul are 17 puncte legate de sistemul juridic. ”Justiţia trebuie să aibă ca şi preocupare esenţială protecţia, promovarea şi garantarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. În faţa judecătorului cetăţeanul este egal cu statul”, se arată în memorandum.
Prin document se solicită şi proceduri transparente în ceea ce priveşte numirile ”în funcţiile de conducere din Ministerul Public”, precum şi ”eliminarea factorului politic din numirile în funcţiile de conducere din Ministerul Public”.
Magistraţii mai cer şi ”asigurarea unei finanţări corespunzătoare bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public”, dar şi ”înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială”.
