Pe aceeași temă
Acestea sunt, pe scurt, concluziile unui raport al Curții de Conturi făcut în baza unui audit privind dezvoltarea infrastructurii în sănătate la nivel național, reflectând situația din perioada 2011 – 2015, scoate la lumină situații aberante privind felul în care Ministerul Sănătății a gestionat banii pentru investiții în spitale, ajungându-se la aberații precum sume rămase necheltuite, deși necesitățile din instituțiile medicale erau uriașe.
Conform raportului Curții de Conturi, Ministerul Sănătății a alocat pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, în perioada 2011-2015, aproximativ 5.071 mii lei pentru fiecare din cele 375 spitale publice existente la nivel național. Raportat la numărul de locuitori, a rezultat faptul că Ministerul Sănătății a alocat în medie, pentru acest lucru, aproximativ 95 lei/locuitor. O sumă considerată de inspectorii Curții de Conturi una foarte mică în comparație cu necesitățile imediate în dotarea infrastructurii în sănătate.
Ponderea cea mai mare a fondurilor a fost alocată pentru achiziția de aparatură medical (55%), urmată de reparațiile capitale pentru care s-au alocat fonduri în procent de 27%, iar pentru consolidări/ modernizări au fost alocate fonduri în procent de 18%. Conform raportului, cei mai mulți bani, în perioada 2011 – 2015 au fost investiți în spitalele din regiunea București-Ilfov, prin transfer (51%) în vederea dezvoltării infrastructurii în sănătate, în timp ce în regiunile sud, sud-vest au fost alocate cele mai mici fonduri de către MS. Acest lucru, se arată în raport, poate fi explicat prin faptul că în cadrul regiunii București-Ilfov se regăsesc 54 spitale, precum și cel mai mare număr de spitale universitare, dar și cel mai mare număr de pacienți. Concret, Ministerul a alocat pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate din regiunea București-Ilfov aproximativ 17.848 mii lei pentru fiecare din cele 54 spitale de stat existente.
La polul opus se situează regiunea Sud - Vest Oltenia cu fonduri alocate prin transfer din bugetul MS în pondere de numai 3% din totalul fondurilor alocate în perioada 2011-2015. Rezultă astfel că, Ministerul Sănătății a alocat pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate în regiunea Sud – Vest Oltenia, aproximativ 1.563 mii lei pentru fiecare din cele 37 spitale publice existente. ”Între cele două regiuni s-a constatat existența unei diferențe considerabile care nu poate fi asociată doar numărului de spitale existente, având în vedere faptul că și la nivelul regiunii SV Oltenia funcționează un număr de 37 de spitale cu specialități multiple. În acest context, dotarea spitalelor din această regiune este în continuare deficitară în comparație cu spitalele din regiunea București – Ilfov”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Starea de sănătate a populației din România este deficitară
Date îngrijorătoare din raport fac referire la speranța de viață și la starea de sănătate a populației. Se specific, astfel, că ”starea de sănătate a populației din România este deficitară iar speranța de viață la naștere este cu mult sub media UE, atât în ceea ce privește bărbații cât și în ceea ce privește femeile. Ratele mortalității legate de sistemul circulator și mortalitatea infantilă sunt deosebit de ridicate și există o mare discrepanță între speranța de viață în condiții bune de sănătate estimată la naștere și speranța de viață, care arată că oamenii petrec o perioadă de viață îndelungată în condiții de morbiditate și dizabilitate”.
Documentul prezentat de Curtea de Conturi arată că accesul la serviciile de sănătate este împiedicat și de lipsa cadrelor medicale. Referitor la numărul de medici și de asistenți medicali pe cap de locuitor se precizează că este foarte scăzut în comparație cu media UE (248 de medici la 100 000 de locuitori, față de media UE de 347; 601 asistenți medicali la 100.000 de locuitori, față de media UE de 836)
.
Probleme cu gestionarea bugetului
Inspectorii Curții de Conturi atrag atenția că, între 2011 și 2015, Ministerul Sănătății a făcut mai multe greșeli în privința gestionării bailor: nu a asigurat o fundamentare corespunzătoare a bugetului alocat dezvoltării infrastructurii de sănătate în vederea asigurării fondurilor necesare, nu a urmărit ca repartizarea fondurilor existente să se realizeze pe criterii obiective astfel încât, doar unitățile sanitare îndreptățite să beneficieze cât mai eficient de resursele financiare alocate în cadrul programului de investiții.
Prin urmare, în perioada 2011-2015, conform documentului citat, Ministerul Sănătății nu a alocat/consumat resurse bugetare în valoare de 441 milioane lei, reprezentând 14,32% din prevederile definitive aprobate pentru finanțarea investițiilor. ”Ca o consecință a unei fundamentări care nu a avut în vedere în totalitate cerințele unităților publice subordonate ministerului, o structurare a acestor solicitări în funcție de priorități, cerințe care ar fi trebuit exprimate prin note de fundamentare întocmite în procesul (anterior) de elaborare a proiectului de program de investiții, s-a constatat că în perioada
analizată MS nu a utilizat în totalitate disponibilitățile constituite din venituri proprii (accize)”, se arată în raport. În aceste condiții, ”gradul de finanțare a investițiilor a fost cu mult sub cel solicitat de către unitățile sanitare, întrucât față de o medie a solicitărilor unităților sanitare (raportate în programul de investiții) în sumă de 4.358 milione lei, în perioada 2011-2015 au fost realizate plăți pentru investiții (transferuri de capital și cheltuieli de capital), în sumă de 1.719 milioane lei, respectiv un procent de numai 39,4%.”
Aceste deficiențe au fost determinate de următoarele cauze:- MS nu a solicitat în procesul de fundamentare a prevederilor din proiectul
programului de investiții anexă la buget, transmiterea de către unitățile sanitare a necesarului anual de finanțat prin note de fundamentare;
- unitățile sanitare au transmis către MS, notele de fundamentare pentru cheltuieli de investiții ulterior desfășurării procesului de fundamentare a indicatorilor de buget respectiv după aprobarea legii bugetului de stat pentru anul în curs. Procedând astfel, nu s-au corelat resursele cu necesarul investițional astfel încât alocarea fondurilor să se efectueze pentru realizarea investițiilor prioritare. ”De asemenea, se reține faptul că MS a menținut în soldul contului de disponibil aferent veniturilor proprii în medie/an (2011-2015) suma de 180 milioane lei, sumă care ar fi putut fi alocată pentru finanțarea investițiilor în sistemul de sănătate potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, actualizată”, se precizează în raportul Curții de Conturi.
Disponibilul din cont al veniturilor proprii a înregistrat cel mai înalt nivel la finele anului 2015, cînd a ajuns la suma de 522 milioane lei. ”Ministerul Sănătății a optat să mențină disponibilul din venituri proprii în cont, încasând în perioada analizată o dobândă în sumă de numai 1,6 milioane lei (disponibilul mediu anual înregistrat a fost de 180 milioane lei). Astfel, în timp ce MS nu a utilizat sumele disponibile existente în cont, pentru care a încasat o dobândă de doar 1,6 milioane lei, statul român a plătit prin Ministerul de Finanțe, pentru serviciul datoriei publice externe aferente celor două împrumuturi, dobânzi în valoare de 7,8 milioane EUR (7,6 milioane EUR sub formă de dobândă și respectiv 0,2 milioane EUR comisioane de angajament), respectiv 35 milioane lei în echivalent.”
Concluzii îngrijorătoare
Conform documentului făcut public de Curtea de Conturi, în perioada 2011 – 2015, Ministerul Sănătății nu a realizat o fundamentare corespunzătoare a resurselor financiare necesare pentru finanțarea investițiilor la nivelul unităților sanitare (prin transferuri de capital/cheltuieli de capital), ”acest fapt având drept consecință în perioada analizată o neutilizare eficientă a resurselor alocate (prevederi definitive) din bugetul de stat/venituri proprii în sumă de 441 milioane lei (77 milioane lei din bugetul de stat, 364 milioane lei din venituri proprii).”
Acest lucru a determinat, totodată, și menținerea la finele anilor analizați a unor sume neutilizate din venituri proprii în contul de disponibil (în medie de 180 milioane lei), ”situație care a atins cel mai înalt nivel la finele anului 2015 când disponibilul nealocat a fost în sumă de 522 milioane lei.”
Mai mult, se arată în raport, împrumuturile accesate în această perioadă de la instituții de credit internaționale au generat costuri în sumă de 7,8 milioane EUR (dobândă și comisioane de angajament) respectiv 35 milioane lei în echivalent, în timp ce afferent disponibilului menținut în cont MS a încasat dobânzi de numai 1,6 milioane lei. ”Costurile generate de împrumuturile accesate au fost de peste 20 de ori mai mari decât sumele încasate sub formă de dobândă”
